Sari la conținut

Formule Clasa a VIII-a

Tot ce ai nevoie, explicat simplu și pus pe înțelesul tău.

43 rezultate

Intervale de numere reale. Inecuații

3 formule
Ține minte!
Intervale de numere reale. Inecuații

Intervale de numere reale

Paranteza pătrată include capătul, cea rotundă nu. La ∞, paranteza e mereu rotundă.

Închis \displaystyle \boldsymbol{[a, b] = \{x \in \mathbb{R} \mid a \leq x \leq b\}}

Toate numerele dintre a și b, inclusiv a și b.

Deschis \displaystyle \boldsymbol{(a, b) = \{x \in \mathbb{R} \mid a < x < b\}}

Toate numerele dintre a și b, fără capete.

Nemărginit \displaystyle \boldsymbol{\lbrack a, +\infty \rparen = \{x \in \mathbb{R} \mid x \geq a\}}

Toate numerele mai mari sau egale cu a.

Folosește-o când scrii mulțimea soluțiilor unei inecuații sau numerele dintre două valori.

Intervale de numere reale

Când o folosesc?

Când scrii mulțimea soluțiilor unei inecuații sau numerele dintre două valori.

Paranteza pătrată arată că numărul de la capăt aparține intervalului, cea rotundă că nu aparține. La ∞ paranteza este întotdeauna rotundă.

Exemplu
-1 \leq x < 3
x \in \lbrack -1, 3 \rparen
Intervale de numere reale. Inecuații

Reuniunea și intersecția intervalelor

Un exemplu: reprezintă ambele intervale pe aceeași axă.

Intersecția \displaystyle \boldsymbol{[1, 5] \cap [3, 7] = [3, 5]}

Porțiunea comună a celor două intervale.

Reuniunea \displaystyle \boldsymbol{[1, 5] \cup [3, 7] = [1, 7]}

Tot ce acoperă cel puțin unul dintre intervale.

Folosește-o când combini soluțiile a două inecuații sau citești pe axă ce au în comun două intervale.

Reuniunea și intersecția intervalelor

Când o folosesc?

Când combini soluțiile a două inecuații sau citești pe axă ce au în comun două intervale.

Reprezintă intervalele pe aceeași axă: intersecția este porțiunea comună, reuniunea este tot ce acoperă cel puțin unul dintre ele.

Exemplu
\lbrack -2, 4 \rparen \cap [1, 6] = \lbrack 1, 4 \rparen
\lbrack -2, 4 \rparen \cup [1, 6] = [-2, 6]
Ține minte!
Intervale de numere reale. Inecuații

Inecuația de gradul I

Rezolvi ca la ecuație, dar atenție la semnul lui a.

Când a > 0 \displaystyle \boldsymbol{a x + b < 0 \Rightarrow x < -\frac{b}{a}}

Împarți la un număr pozitiv: semnul inegalității rămâne.

Când a < 0 \displaystyle \boldsymbol{a x + b < 0 \Rightarrow x > -\frac{b}{a}}

Împarți la un număr negativ: semnul inegalității se schimbă.

Folosește-o când rezolvi o inecuație: procedezi ca la ecuație, dar schimbi semnul inegalității dacă împarți la un număr negativ.

Inecuația de gradul I

Când o folosesc?

Când rezolvi o inecuație: procedezi ca la ecuație, dar schimbi semnul inegalității dacă împarți la un număr negativ.

Când împarți o inecuație la un număr negativ, semnul inegalității se schimbă.

Exemplu
2x - 6 < 0 \Rightarrow 2x < 6 \Rightarrow x < 3
x \in (-\infty, 3)

Calcul algebric în mulțimea numerelor reale

9 formule
Ține minte!
Calcul algebric în mulțimea numerelor reale

Pătratul unei sume

\boldsymbol{({\htmlClass{fv fv-1}{a}}\mathbin{\htmlClass{fv fv-accent}{+}}{\htmlClass{fv fv-2}{b}})^2 = {\htmlClass{fv fv-1}{a}}^2 + 2{\htmlClass{fv fv-1}{a}}{\htmlClass{fv fv-2}{b}} + {\htmlClass{fv fv-2}{b}}^2}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a}}
primul termen al sumei
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b}}
al doilea termen al sumei

Folosește-o când ridici o sumă la pătrat. Nu uita termenul din mijloc, 2ab.

Pătratul unei sume

Când o folosesc?

Când ridici o sumă la pătrat. Nu uita termenul din mijloc, 2ab.

Exemplu
(3 + 5)^2 = 3^2 + 2 \cdot 3 \cdot 5 + 5^2
= 9 + 30 + 25 = 64
Ține minte!
Calcul algebric în mulțimea numerelor reale

Pătratul unei diferențe

\boldsymbol{({\htmlClass{fv fv-1}{a}}\mathbin{\htmlClass{fv fv-accent}{-}}{\htmlClass{fv fv-2}{b}})^2 = {\htmlClass{fv fv-1}{a}}^2 - 2{\htmlClass{fv fv-1}{a}}{\htmlClass{fv fv-2}{b}} + {\htmlClass{fv fv-2}{b}}^2}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a}}
primul termen al diferenței
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b}}
al doilea termen al diferenței

Folosește-o când ridici o diferență la pătrat. Termenul din mijloc are semnul minus.

Pătratul unei diferențe

Când o folosesc?

Când ridici o diferență la pătrat. Termenul din mijloc are semnul minus.

Exemplu
(9 - 4)^2 = 9^2 - 2 \cdot 9 \cdot 4 + 4^2
= 81 - 72 + 16 = 25
Ține minte!
Calcul algebric în mulțimea numerelor reale

Diferența de pătrate

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}^2 - {\htmlClass{fv fv-2}{b}}^2 = ({\htmlClass{fv fv-1}{a}}\mathbin{\htmlClass{fv fv-accent}{-}}{\htmlClass{fv fv-2}{b}})({\htmlClass{fv fv-1}{a}}\mathbin{\htmlClass{fv fv-accent}{+}}{\htmlClass{fv fv-2}{b}})}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a}}
primul număr ridicat la pătrat
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b}}
al doilea număr ridicat la pătrat

Folosește-o când descompui în factori sau calculezi rapid o diferență de pătrate, de exemplu 51² − 49².

Diferența de pătrate

Când o folosesc?

Când descompui în factori sau calculezi rapid o diferență de pătrate, de exemplu 51² − 49².

Exemplu
7^2 - 3^2 = (7 - 3)(7 + 3)
= 4 \cdot 10 = 40
Ține minte!
Calcul algebric în mulțimea numerelor reale

Descompunerea în factori: factorul comun

a — factorul comun al tuturor termenilor.

Cu adunare \displaystyle \boldsymbol{a b + a c = a(b + c)}

Scoți factorul comun în fața parantezei: 6x + 9 = 3(2x + 3).

Cu scădere \displaystyle \boldsymbol{a b - a c = a(b - c)}

La fel, iar în paranteză păstrezi semnul minus.

Folosește-o când toți termenii au un factor comun: îl scoți în fața parantezei.

Descompunerea în factori: factorul comun

Când o folosesc?

Când toți termenii au un factor comun: îl scoți în fața parantezei.

Exemplu: 6x + 9 = 3(2x + 3).

Exemplu
3 \cdot 4 + 3 \cdot 5 = 3(4 + 5)
= 27
Calcul algebric în mulțimea numerelor reale

Descompunerea în factori: trinomul de gradul al II-lea

Cauți două numere, m și n, cu suma s și produsul p.

Descompunerea \displaystyle \boldsymbol{x^2 + s x + p = (x + m)(x + n)}

Trinomul se scrie ca produs de două paranteze.

Cum alegi m și n \displaystyle \boldsymbol{s = m + n, \; p = m \cdot n}

x² + 7x + 12 = (x + 3)(x + 4), pentru că 3 + 4 = 7 și 3 · 4 = 12.

Folosește-o când descompui un trinom de forma x² + sx + p: cauți două numere cu suma s și produsul p.

Descompunerea în factori: trinomul de gradul al II-lea

Când o folosesc?

Când descompui un trinom de forma x² + sx + p: cauți două numere cu suma s și produsul p.

Cauți două numere cu suma \(s\) și produsul \(p\): \(x^2 + 7x + 12 = (x + 3)(x + 4)\), pentru că \(3 + 4 = 7\) și \(3 \cdot 4 = 12\). Și formulele de calcul prescurtat, citite de la dreapta la stânga, descompun în factori.

Exemplu
x^2 + 7x + 12 = (x + 3)(x + 4)
x = 2: \; 4 + 14 + 12 = 5 \cdot 6 = 30
Calcul algebric în mulțimea numerelor reale

Amplificarea și simplificarea rapoartelor algebrice

\boldsymbol{\frac{{\htmlClass{fv fv-1}{A}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{B}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-1}{A}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{C}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{B}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{C}}}} \boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{B}} \neq 0, \; {\htmlClass{fv fv-3}{C}} \neq 0}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A}}
numărătorul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{B}}
numitorul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{C}}
expresia cu care amplifici sau simplifici

Folosește-o când aduci rapoarte la același numitor sau le simplifici după ce le-ai descompus în factori.

Amplificarea și simplificarea rapoartelor algebrice

Când o folosesc?

Când aduci rapoarte la același numitor sau le simplifici după ce le-ai descompus în factori.

Ca să simplifici, descompui numărătorul și numitorul în factori și împarți la factorul comun: \(\frac{x^2 - 1}{x^2 + x} = \frac{x - 1}{x}\).

Exemplu
\frac{2x + 4}{x^2 - 4} = \frac{2(x + 2)}{(x - 2)(x + 2)}
= \frac{2}{x - 2}
Ține minte!
Calcul algebric în mulțimea numerelor reale

Operații cu rapoarte algebrice

Lucrezi ca la fracții; numitorii B și D sunt diferiți de 0.

Adunarea \displaystyle \boldsymbol{\frac{A}{B} + \frac{C}{B} = \frac{A + C}{B}}

La același numitor, aduni numărătorii. La numitori diferiți, aduci întâi la numitorul comun.

Înmulțirea \displaystyle \boldsymbol{\frac{A}{B} \cdot \frac{C}{D} = \frac{A \cdot C}{B \cdot D}}

Înmulțești numărătorii între ei și numitorii între ei.

Împărțirea \displaystyle \boldsymbol{\frac{A}{B} : \frac{C}{D} = \frac{A}{B} \cdot \frac{D}{C}}

Înmulțești cu inversul celui de-al doilea raport (C diferit de 0).

Folosește-o când aduni, înmulțești sau împarți rapoarte algebrice: lucrezi ca la fracții, după ce descompui în factori.

Operații cu rapoarte algebrice

Când o folosesc?

Când aduni, înmulțești sau împarți rapoarte algebrice: lucrezi ca la fracții, după ce descompui în factori.

La numitori diferiți, descompui numitorii în factori și aduci rapoartele la numitorul comun.

Exemplu · Adunarea

Știm:x \neq -1

\frac{x}{x + 1} + \frac{1}{x + 1} = \frac{x + 1}{x + 1}
= 1
Exemplu · Numitori diferiți

Știm:x \neq 0, x \neq -1

\frac{1}{x} + \frac{2}{x + 1} = \frac{x + 1 + 2x}{x(x + 1)}
= \frac{3x + 1}{x(x + 1)}
Exemplu · Înmulțirea

Știm:x \neq 0, x \neq 2

\frac{x^2 - 4}{x} \cdot \frac{3x}{x - 2} = \frac{(x - 2)(x + 2) \cdot 3x}{x(x - 2)}
= 3(x + 2)
Exemplu · Împărțirea

Știm:x \neq 0, x \neq -3

\frac{2x}{x + 3} : \frac{4x^2}{x + 3} = \frac{2x}{x + 3} \cdot \frac{x + 3}{4x^2}
= \frac{1}{2x}
Ține minte!
Calcul algebric în mulțimea numerelor reale

Ecuația de gradul al II-lea

a, b, c — coeficienții, cu a diferit de 0.

Forma ecuației \displaystyle \boldsymbol{a x^2 + b x + c = 0}

Necunoscuta apare la puterea a doua.

Discriminantul \displaystyle \boldsymbol{\Delta = b^2 - 4ac}

Δ > 0: două soluții reale; Δ = 0: o singură soluție; Δ < 0: nicio soluție reală.

Soluțiile \displaystyle \boldsymbol{x_{1,2} = \frac{-b \pm \sqrt{\Delta}}{2a}}

Se calculează doar când Δ ≥ 0.

Folosește-o când rezolvi o ecuație în care necunoscuta apare la pătrat: calculezi întâi Δ.

Ecuația de gradul al II-lea

Când o folosesc?

Când rezolvi o ecuație în care necunoscuta apare la pătrat: calculezi întâi Δ.

Dacă Δ > 0, ecuația are două soluții reale; dacă Δ = 0, are o singură soluție; dacă Δ < 0, nu are soluții reale.

Exemplu
x^2 - 5x + 6 = 0 \Delta = 25 - 24 = 1
x_1 = \frac{5 + 1}{2} = 3, \; x_2 = \frac{5 - 1}{2} = 2
Calcul algebric în mulțimea numerelor reale

Descompunerea în factori: gruparea termenilor

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{a}} {\htmlClass{fv fv-1}{x}} + {\htmlClass{fv fv-2}{a}} {\htmlClass{fv fv-1}{y}} + {\htmlClass{fv fv-2}{b}} {\htmlClass{fv fv-1}{x}} + {\htmlClass{fv fv-2}{b}} {\htmlClass{fv fv-1}{y}}} \boldsymbol{= {\htmlClass{fv fv-2}{a}}({\htmlClass{fv fv-1}{x}} + {\htmlClass{fv fv-1}{y}}) + {\htmlClass{fv fv-2}{b}}({\htmlClass{fv fv-1}{x}} + {\htmlClass{fv fv-1}{y}})} \boldsymbol{= ({\htmlClass{fv fv-2}{a}} + {\htmlClass{fv fv-2}{b}})({\htmlClass{fv fv-1}{x}} + {\htmlClass{fv fv-1}{y}})}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{x},\ \htmlClass{fv fv-1}{y}}
variabilele
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{a},\ \htmlClass{fv fv-2}{b}}
factorii comuni ai celor două grupe

Folosește-o când ai patru termeni care se pot grupa câte doi, cu un factor comun în fiecare grupă.

Descompunerea în factori: gruparea termenilor

Când o folosesc?

Când ai patru termeni care se pot grupa câte doi, cu un factor comun în fiecare grupă.

Grupezi termenii câte doi, scoți factorul comun din fiecare grupă, apoi paranteza comună.

Exemplu

Știm:a = 7, b = 3, x = 13, y = 7

7 \cdot 13 + 7 \cdot 7 + 3 \cdot 13 + 3 \cdot 7 = 7(13 + 7) + 3(13 + 7)
= (7 + 3)(13 + 7) = 10 \cdot 20 = 200

Funcții

4 formule
Funcții

Distanța dintre două puncte

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{AB}}} = \sqrt{({\htmlClass{fv fv-3}{x_B}} - {\htmlClass{fv fv-2}{x_A}})^2 + ({\htmlClass{fv fv-3}{y_B}} - {\htmlClass{fv fv-2}{y_A}})^2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{AB}}}
distanța dintre punctele A și B
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{x_A},\ \htmlClass{fv fv-2}{y_A}}
coordonatele punctului A
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{x_B},\ \htmlClass{fv fv-3}{y_B}}
coordonatele punctului B

Folosește-o când cunoști coordonatele a două puncte și calculezi lungimea segmentului determinat de ele.

Distanța dintre două puncte

Când o folosesc?

Când cunoști coordonatele a două puncte și calculezi lungimea segmentului determinat de ele.

Exemplu
A(0, 0),\ B(3, 4) \mathrm{AB} = \sqrt{(3 - 0)^2 + (4 - 0)^2}
\mathrm{AB} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5
Funcții

Mijlocul unui segment

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{M}}\left(\frac{{\htmlClass{fv fv-2}{x_A}} + {\htmlClass{fv fv-3}{x_B}}}{2}, \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{y_A}} + {\htmlClass{fv fv-3}{y_B}}}{2}\right)}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{M}}
mijlocul segmentului AB
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{x_A},\ \htmlClass{fv fv-2}{y_A}}
coordonatele punctului A
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{x_B},\ \htmlClass{fv fv-3}{y_B}}
coordonatele punctului B

Folosește-o când afli coordonatele mijlocului unui segment: faci media coordonatelor capetelor.

Mijlocul unui segment

Când o folosesc?

Când afli coordonatele mijlocului unui segment: faci media coordonatelor capetelor.

Exemplu
A(-2, 1),\ B(8, 5) x_M = \frac{-2 + 8}{2} = 3 y_M = \frac{1 + 5}{2} = 3
M(3, 3)
Ține minte!
Funcții

Funcția de gradul I

Graficul este o dreaptă; ajung două puncte ca s-o desenezi.

Legea funcției \displaystyle \boldsymbol{f(x) = a x + b}

a — coeficientul lui x, b — termenul liber.

Cu axa Oy \displaystyle \boldsymbol{G_f \cap Oy = \{(0, b)\}}

Graficul taie axa verticală în punctul de ordonată b.

Cu axa Ox \displaystyle \boldsymbol{G_f \cap Ox = \left\{\left(-\frac{b}{a}, 0\right)\right\}}

Graficul taie axa orizontală acolo unde f(x) = 0 (pentru a diferit de 0).

Folosește-o când calculezi valoarea funcției într-un punct sau trasezi graficul prin intersecțiile cu axele.

Funcția de gradul I

Când o folosesc?

Când calculezi valoarea funcției într-un punct sau trasezi graficul prin intersecțiile cu axele.

Graficul funcției de gradul I este o dreaptă; ca s-o desenezi, ajung două puncte, de exemplu intersecțiile cu axele.

Exemplu
f(x) = 2x - 3
f(4) = 2 \cdot 4 - 3 = 5
Funcții

Punctul pe graficul unei funcții

\boldsymbol{M({\htmlClass{fv fv-1}{m}}, {\htmlClass{fv fv-2}{n}}) \in {\htmlClass{fv fv-3}{G_f}}} \boldsymbol{\Leftrightarrow f({\htmlClass{fv fv-1}{m}}) = {\htmlClass{fv fv-2}{n}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{m}}
abscisa punctului
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{n}}
ordonata punctului
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{G_f}}
graficul funcției f

Folosește-o când verifici dacă un punct aparține graficului unei funcții sau afli o coordonată lipsă.

Punctul pe graficul unei funcții

Când o folosesc?

Când verifici dacă un punct aparține graficului unei funcții sau afli o coordonată lipsă.

Exemplu: pentru f(x) = 2x − 3, punctul M(4, 5) este pe grafic, pentru că f(4) = 5.

Exemplu

Știm:f(x) = 3x - 1, A(2, 5)

f(2) = 3 \cdot 2 - 1 = 5
A(2, 5) \in G_f

Puncte, drepte și plane în spațiu

8 formule
Puncte, drepte și plane în spațiu

Unghiul a două drepte în spațiu

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{a'}} \parallel {\htmlClass{fv fv-1}{a}} \Rightarrow m(\sphericalangle ({\htmlClass{fv fv-1}{a}}, {\htmlClass{fv fv-1}{b}})) = m(\sphericalangle ({\htmlClass{fv fv-2}{a'}}, {\htmlClass{fv fv-1}{b}}))}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a},\ \htmlClass{fv fv-1}{b}}
cele două drepte
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{a'}}
paralela la a care intersectează dreapta b

Folosește-o când afli unghiul a două drepte care nu sunt în același plan: o muți pe una paralel, până o intersectează pe cealaltă.

Unghiul a două drepte în spațiu

Când o folosesc?

Când afli unghiul a două drepte care nu sunt în același plan: o muți pe una paralel, până o intersectează pe cealaltă.

Măsura unghiului a două drepte este cel mult 90°; dacă este 90°, dreptele sunt perpendiculare, chiar dacă nu se intersectează.

Desen
Unghiul a două drepte în spațiuABCDA'B'C'D'
A′B′ și BC nu se intersectează. Muți A′B′ paralel, în AB: unghiul dintre A′B′ și BC este unghiul ABC, de 90°.
Exemplu

Știm:\text{cubul } \mathrm{ABCDA'B'C'D'}

\mathrm{A'B'} \parallel \mathrm{AB}
m(\sphericalangle (\mathrm{A'B'}, \mathrm{BC})) = m(\sphericalangle \mathrm{ABC}) = 90^\circ
Puncte, drepte și plane în spațiu

Dreapta paralelă cu un plan

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{d}} \parallel {\htmlClass{fv fv-2}{d'}}, \; {\htmlClass{fv fv-2}{d'}} \subset {\htmlClass{fv fv-3}{\alpha}}} \boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{d}} \not\subset {\htmlClass{fv fv-3}{\alpha}} \Rightarrow {\htmlClass{fv fv-1}{d}} \parallel {\htmlClass{fv fv-3}{\alpha}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{d}}
dreapta
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{d'}}
o dreaptă din plan, paralelă cu d
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{\alpha}}
planul

Folosește-o când arăți că o dreaptă este paralelă cu un plan: găsești în plan o dreaptă paralelă cu ea.

Dreapta paralelă cu un plan

Când o folosesc?

Când arăți că o dreaptă este paralelă cu un plan: găsești în plan o dreaptă paralelă cu ea.

O dreaptă este paralelă cu un plan dacă nu are niciun punct comun cu el.

Desen
Dreaptă paralelă cu un plandd'ABCDA'B'C'D'
În cub, A′B′ este paralelă cu AB, care e în planul bazei (galben); A′B′ nu e în plan, deci A′B′ ∥ (ABC).
Exemplu

Știm:\text{cubul } \mathrm{ABCDA'B'C'D'}

\mathrm{A'B'} \parallel \mathrm{AB},\ \mathrm{AB} \subset (\mathrm{ABC})
\mathrm{A'B'} \parallel (\mathrm{ABC})
Ține minte!
Puncte, drepte și plane în spațiu

Dreapta perpendiculară pe un plan

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{d}} \perp {\htmlClass{fv fv-2}{a}}, \; {\htmlClass{fv fv-1}{d}} \perp {\htmlClass{fv fv-2}{b}}} \boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{a}}, {\htmlClass{fv fv-2}{b}} \subset {\htmlClass{fv fv-3}{\alpha}} \text{ concurente} \Rightarrow {\htmlClass{fv fv-1}{d}} \perp {\htmlClass{fv fv-3}{\alpha}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{d}}
dreapta
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{a},\ \htmlClass{fv fv-2}{b}}
două drepte concurente din plan
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{\alpha}}
planul

Folosește-o când arăți că o dreaptă este perpendiculară pe un plan: ajunge să fie perpendiculară pe două drepte concurente din el.

Dreapta perpendiculară pe un plan

Când o folosesc?

Când arăți că o dreaptă este perpendiculară pe un plan: ajunge să fie perpendiculară pe două drepte concurente din el.

O dreaptă perpendiculară pe un plan este perpendiculară pe orice dreaptă din acel plan.

Desen
Dreaptă perpendiculară pe un planABCDA'B'C'D'
AA′ este perpendiculară pe AB și pe AD, două drepte concurente din planul bazei, deci AA′ ⊥ (ABC).
Exemplu

Știm:\text{piramida regulată } \mathrm{VABCD}, O = \mathrm{AC} \cap \mathrm{BD}

\mathrm{VO} \perp \mathrm{AC},\ \mathrm{VO} \perp \mathrm{BD}
\mathrm{VO} \perp (\mathrm{ABC})
Puncte, drepte și plane în spațiu

Înălțimea corpurilor geometrice

Înălțimea h este distanța de la vârf la bază sau dintre cele două baze.

Piramida, conul \displaystyle \boldsymbol{h = \mathbf{VO}}

Segmentul de la vârful V la centrul bazei, O.

Prisma dreaptă \displaystyle \boldsymbol{h = \mathbf{AA'}}

Orice muchie laterală.

Cilindrul \displaystyle \boldsymbol{h = G}

Generatoarea cilindrului.

Folosește-o când ai nevoie de înălțime pentru volum sau pentru teorema lui Pitagora într-o secțiune.

Înălțimea corpurilor geometrice

Când o folosesc?

Când ai nevoie de înălțime pentru volum sau pentru teorema lui Pitagora într-o secțiune.

Înălțimea este distanța de la vârf la planul bazei (piramidă, con) sau distanța dintre planele bazelor (prismă, cilindru).

Desen
Înălțimea piramideihABCDOVM
Înălțimea h = VO este distanța de la vârful V la planul bazei: VO este perpendiculară pe bază.
Exemplu

Știm:\text{conul cu } G = 5, r = 3

h^2 = G^2 - r^2 = 25 - 9 = 16
h = \mathrm{VO} = 4
Puncte, drepte și plane în spațiu

Plane perpendiculare

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{d}} \subset {\htmlClass{fv fv-2}{\beta}}, \; {\htmlClass{fv fv-1}{d}} \perp {\htmlClass{fv fv-2}{\alpha}} \Rightarrow {\htmlClass{fv fv-2}{\beta}} \perp {\htmlClass{fv fv-2}{\alpha}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{d}}
o dreaptă din planul β, perpendiculară pe α
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{\alpha},\ \htmlClass{fv fv-2}{\beta}}
planele

Folosește-o când arăți că două plane sunt perpendiculare: găsești în unul o dreaptă perpendiculară pe celălalt.

Plane perpendiculare

Când o folosesc?

Când arăți că două plane sunt perpendiculare: găsești în unul o dreaptă perpendiculară pe celălalt.

Două plane sunt perpendiculare dacă unghiul diedru format de ele are 90°.

Desen
Plane perpendiculareABCDA'B'C'D'
Fața ADD′A′ (verde) conține dreapta AA′, perpendiculară pe baza ABCD (galben), deci cele două plane sunt perpendiculare.
Exemplu

Știm:\text{cubul } \mathrm{ABCDA'B'C'D'}

\mathrm{AA'} \perp (\mathrm{ABC}),\ \mathrm{AA'} \subset (\mathrm{ADD'})
(\mathrm{ADD'}) \perp (\mathrm{ABC})
Ține minte!
Puncte, drepte și plane în spațiu

Unghiul diedru

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{d}} = {\htmlClass{fv fv-2}{\alpha}} \cap {\htmlClass{fv fv-2}{\beta}}} \boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-3}{a}} \subset {\htmlClass{fv fv-2}{\alpha}}, \; {\htmlClass{fv fv-3}{a}} \perp {\htmlClass{fv fv-1}{d}}} \boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-3}{b}} \subset {\htmlClass{fv fv-2}{\beta}}, \; {\htmlClass{fv fv-3}{b}} \perp {\htmlClass{fv fv-1}{d}}} \boldsymbol{m(\sphericalangle ({\htmlClass{fv fv-2}{\alpha}}, {\htmlClass{fv fv-2}{\beta}})) = m(\sphericalangle ({\htmlClass{fv fv-3}{a}}, {\htmlClass{fv fv-3}{b}}))}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{d}}
muchia diedrului
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{\alpha},\ \htmlClass{fv fv-2}{\beta}}
fețele diedrului
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{a},\ \htmlClass{fv fv-3}{b}}
perpendicularele pe muchie, câte una în fiecare plan

Folosește-o când afli unghiul dintre două plane, de exemplu dintre o față laterală și baza unei piramide.

Unghiul diedru

Când o folosesc?

Când afli unghiul dintre două plane, de exemplu dintre o față laterală și baza unei piramide.

Perpendicularele a și b pe muchia d se duc prin același punct al muchiei, câte una în fiecare plan.

Desen
Unghiul dintre o față laterală și bazăuABCDOVM
Muchia diedrului este BC. VM și OM sunt perpendiculare pe BC în M, câte una în fiecare plan, deci unghiul diedru este unghiul VMO.
Exemplu

Știm:\text{piramida regulată } \mathrm{VABCD}, M \text{ mijlocul lui } \mathrm{BC}

\mathrm{VM} \perp \mathrm{BC},\ \mathrm{OM} \perp \mathrm{BC}
m(\sphericalangle((\mathrm{VBC}), (\mathrm{ABC}))) = m(\sphericalangle \mathrm{VMO})
Puncte, drepte și plane în spațiu

Proiecția pe un plan

α — planul, u — unghiul dintre dreapta AB și plan.

Proiecția unui punct \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AA'} \perp \alpha \Rightarrow A' = \operatorname{pr}_\alpha A}

Se citește: „A′ este proiecția lui A pe planul α”. Piciorul perpendicularei duse din A pe plan.

Proiecția unui segment \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{A'B'} = \mathbf{AB} \cdot \cos u}

Lungimea proiecției este segmentul înmulțit cu cosinusul unghiului cu planul.

Folosește-o când afli proiecția unui punct sau a unui segment pe un plan ori unghiul dintre o dreaptă și un plan.

Proiecția pe un plan

Când o folosesc?

Când afli proiecția unui punct sau a unui segment pe un plan ori unghiul dintre o dreaptă și un plan.

Proiecția unui punct pe un plan este piciorul perpendicularei duse din punct pe plan. Unghiul dintre o dreaptă și un plan este unghiul dintre dreaptă și proiecția ei pe plan.

Desen
Proiecția unui segment pe un planuαA'BA
A′ este piciorul perpendicularei din A pe planul α. Segmentul AB se proiectează în A′B, iar u este unghiul dintre AB și plan.
Exemplu

Știm:\mathrm{AB} = 10, u = 60^\circ

\mathrm{A'B'} = 10 \cdot \cos 60^\circ = 10 \cdot \frac{1}{2}
\mathrm{A'B'} = 5
Ține minte!
Puncte, drepte și plane în spațiu

Teorema celor trei perpendiculare

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{AO}}} \perp {\htmlClass{fv fv-5}{\alpha}}} \boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{OB}}} \perp {\htmlClass{fv fv-4}{a}}, \; {\htmlClass{fv fv-4}{a}} \subset {\htmlClass{fv fv-5}{\alpha}} \Rightarrow {\htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{AB}}} \perp {\htmlClass{fv fv-4}{a}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{AO}}}
perpendiculara din A pe plan
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{OB}}}
perpendiculara din O pe dreapta a
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{AB}}}
a treia perpendiculară
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-4}{a}}
o dreaptă din plan
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-5}{\alpha}}
planul

Folosește-o când afli distanța de la un punct exterior unui plan la o dreaptă din acel plan.

Teorema celor trei perpendiculare

Când o folosesc?

Când afli distanța de la un punct exterior unui plan la o dreaptă din acel plan.

Se folosește pentru distanța de la un punct exterior unui plan la o dreaptă din plan: aceasta este lungimea lui AB.

Desen
Teorema celor trei perpendiculareaαOBA
AO ⊥ α și OB ⊥ a, cu a în plan; atunci și AB ⊥ a, iar AB este distanța de la A la dreapta a.
Exemplu

Știm:\text{triunghiul } \mathrm{ABC}, \mathrm{PA} \perp (\mathrm{ABC})

\mathrm{AD} \perp \mathrm{BC},\ D \in \mathrm{BC}
\mathrm{PD} \perp \mathrm{BC}, \text{ deci } d(P, \mathrm{BC}) = \mathrm{PD}

Poliedre

13 formule
Ține minte!
Poliedre

Diagonala cubului

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{d}} = {\htmlClass{fv fv-2}{l}}\sqrt{3}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{d}}
diagonala cubului
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{l}}
muchia

Folosește-o când calculezi distanța dintre două vârfuri opuse ale cubului.

Diagonala cubului

Când o folosesc?

Când calculezi distanța dintre două vârfuri opuse ale cubului.

Desen
Diagonala cubuluidlABCDA'B'C'D'
Diagonala AC′ trece prin interiorul cubului: d² = AC² + CC′² = 2l² + l² = 3l².
Exemplu

Știm:l = 2

d = 2\sqrt{3}
Ține minte!
Poliedre

Diagonala paralelipipedului dreptunghic

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{d}} = \sqrt{{\htmlClass{fv fv-2}{L}}^2 + {\htmlClass{fv fv-3}{l}}^2 + {\htmlClass{fv fv-4}{h}}^2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{d}}
diagonala
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{L}}
lungimea
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{l}}
lățimea
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-4}{h}}
înălțimea

Folosește-o când calculezi distanța dintre două vârfuri opuse ale unui paralelipiped dreptunghic.

Diagonala paralelipipedului dreptunghic

Când o folosesc?

Când calculezi distanța dintre două vârfuri opuse ale unui paralelipiped dreptunghic.

Desen
Diagonala paralelipipeduluidLlhABCDA'B'C'D'
Diagonala AC′ se află din Pitagora de două ori: AC² = L² + l², apoi d² = AC² + h².
Exemplu

Știm:L = 3, l = 4, h = 12

d = \sqrt{3^2 + 4^2 + 12^2}
= \sqrt{9 + 16 + 144} = \sqrt{169} = 13
Ține minte!
Poliedre

Aria totală a prismei

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{A_t}} = 2{\htmlClass{fv fv-2}{A_b}} + {\htmlClass{fv fv-3}{A_l}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A_t}}
aria totală
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{A_b}}
aria unei baze
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{A_l}}
aria laterală

Folosește-o când calculezi aria totală a prismei: cele două baze plus fețele laterale.

Aria totală a prismei

Când o folosesc?

Când calculezi aria totală a prismei: cele două baze plus fețele laterale.

Aria totală cuprinde cele două baze și toate fețele laterale.

Desen
Bazele și fețele lateraleABCDA'B'C'D'
Aria totală adună cele două baze (galben: ABCD și A′B′C′D′) și fețele laterale (albastru).
Exemplu

Știm:A_b = 12, A_l = 60

A_t = 2 \cdot 12 + 60
= 84
Ține minte!
Poliedre

Aria laterală a prismei

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{A_l}} = {\htmlClass{fv fv-2}{P_b}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{h}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A_l}}
aria laterală
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{P_b}}
perimetrul bazei
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{h}}
înălțimea prismei

Folosește-o când calculezi doar aria fețelor laterale, fără baze.

Aria laterală a prismei

Când o folosesc?

Când calculezi doar aria fețelor laterale, fără baze.

Desen
Fețele laterale ale prismeihABCDA'B'C'D'
Fețele laterale (colorate) sunt dreptunghiuri de înălțime h; puse una lângă alta, au lungimea egală cu perimetrul bazei.
Exemplu

Știm:P_b = 12, h = 5

A_l = 12 \cdot 5
= 60
Ține minte!
Poliedre

Volumul prismei

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{V}} = {\htmlClass{fv fv-2}{A_b}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{h}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{V}}
volumul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{A_b}}
aria bazei
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{h}}
înălțimea

Folosește-o când calculezi volumul unei prisme, de exemplu al unui cub sau al unui paralelipiped dreptunghic.

Volumul prismei

Când o folosesc?

Când calculezi volumul unei prisme, de exemplu al unui cub sau al unui paralelipiped dreptunghic.

Desen
Baza și înălțimea prismeihABCA'B'C'
Volumul este aria bazei (galben) înmulțită cu înălțimea h: câte „straturi” de bază încap pe înălțime.
Exemplu

Știm:A_b = 15, h = 4

V = 15 \cdot 4
= 60
Ține minte!
Poliedre

Aria laterală a piramidei regulate

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{A_l}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{P_b}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{a_p}}}{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A_l}}
aria laterală
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{P_b}}
perimetrul bazei
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{a_p}}
apotema piramidei, înălțimea unei fețe laterale

Folosește-o: Pentru piramida regulată, când cunoști perimetrul bazei și apotema.

Aria laterală a piramidei regulate

Când o folosesc?

Pentru piramida regulată, când cunoști perimetrul bazei și apotema.

Desen
Fețele laterale ale piramideiaₚABCDOVM
Fiecare față laterală e un triunghi isoscel cu înălțimea aₚ = VM (apotema); aria lor adunată e P_b · aₚ / 2.
Exemplu

Știm:P_b = 16, a_p = 5

A_l = \frac{16 \cdot 5}{2}
= \frac{80}{2} = 40
Ține minte!
Poliedre

Volumul piramidei

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{V}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{A_b}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{h}}}{3}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{V}}
volumul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{A_b}}
aria bazei
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{h}}
înălțimea piramidei

Folosește-o când calculezi volumul unei piramide: o treime din volumul prismei cu aceeași bază și aceeași înălțime.

Volumul piramidei

Când o folosesc?

Când calculezi volumul unei piramide: o treime din volumul prismei cu aceeași bază și aceeași înălțime.

O piramidă are o treime din volumul prismei cu aceeași bază și aceeași înălțime.

Desen
Baza și înălțimea piramideihABCDOVM
Volumul este aria bazei (galben) ori înălțimea VO, împărțit la 3: o treime din prisma cu aceeași bază și înălțime.
Exemplu

Știm:A_b = 12, h = 5

V = \frac{12 \cdot 5}{3}
= \frac{60}{3} = 20
Ține minte!
Poliedre

Piramida patrulateră regulată

l — latura bazei, h — înălțimea. Baza este un pătrat.

Aria bazei \displaystyle \boldsymbol{A_b = l^2}

Aria pătratului de la bază.

Apotema bazei \displaystyle \boldsymbol{a_b = \frac{l}{2}}

Distanța de la centrul bazei la o latură este jumătate din latură.

Apotema piramidei \displaystyle \boldsymbol{a_p^2 = h^2 + a_b^2}

Din teorema lui Pitagora: înălțimea și apotema bazei sunt catetele.

Folosește-o când afli apotema piramidei din înălțime și latura bazei, pentru aria laterală.

Piramida patrulateră regulată

Când o folosesc?

Când afli apotema piramidei din înălțime și latura bazei, pentru aria laterală.

Baza este un pătrat, fețele laterale sunt triunghiuri isoscele congruente, iar înălțimea VO cade în centrul pătratului.

Desen
Piramida patrulateră regulatăhABCDOVM
Baza este pătratul ABCD, O este centrul ei și VO = h înălțimea. VM este apotema piramidei, iar OM apotema bazei.
Exemplu

Știm:l = 6, h = 4

a_b = \frac{6}{2} = 3
a_p = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{25} = 5
Ține minte!
Poliedre

Aria totală a piramidei

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{A_t}} = {\htmlClass{fv fv-2}{A_l}} + {\htmlClass{fv fv-3}{A_b}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A_t}}
aria totală
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{A_l}}
aria laterală
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{A_b}}
aria bazei

Folosește-o când afli aria tuturor fețelor unei piramide: fețele laterale plus baza.

Aria totală a piramidei

Când o folosesc?

Când afli aria tuturor fețelor unei piramide: fețele laterale plus baza.

Piramida are o singură bază, spre deosebire de prismă.

Desen
Baza și fețele lateraleABCDOVM
Aria totală adună fețele laterale (albastru) și baza (galben).
Exemplu

Știm:A_l = 60, A_b = 36

A_t = 60 + 36
= 96
Poliedre

Tetraedrul regulat

l — muchia. Toate cele 6 muchii sunt egale, iar fețele sunt triunghiuri echilaterale.

Înălțimea \displaystyle \boldsymbol{h = \frac{l\sqrt{6}}{3}}

Distanța de la un vârf la fața opusă.

Aria totală \displaystyle \boldsymbol{A_t = l^2\sqrt{3}}

Patru triunghiuri echilaterale, fiecare cu aria l²√3 / 4.

Volumul \displaystyle \boldsymbol{V = \frac{l^3\sqrt{2}}{12}}

Depinde doar de lungimea muchiei.

Folosește-o când lucrezi cu o piramidă triunghiulară care are toate muchiile egale.

Tetraedrul regulat

Când o folosesc?

Când lucrezi cu o piramidă triunghiulară care are toate muchiile egale.

Tetraedrul regulat are toate cele 6 muchii egale, iar cele 4 fețe sunt triunghiuri echilaterale.

Desen
Tetraedrul regulatlhABCGV
Toate cele 6 muchii au lungimea l; înălțimea VG cade în centrul G al bazei ABC.
Exemplu

Știm:l = 6

A_t = 6^2\sqrt{3}
= 36\sqrt{3}
Poliedre

Prisma dreaptă

h — înălțimea prismei. Fețele laterale sunt dreptunghiuri.

Muchiile laterale \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AA'} = \mathbf{BB'} = \mathbf{CC'} = h}

Toate muchiile laterale sunt egale cu înălțimea.

Perpendiculare pe bază \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AA'} \perp (\mathbf{ABC})}

Se citește: „AA′ este perpendiculară pe planul ABC”. Muchiile laterale sunt perpendiculare pe planele bazelor.

Folosește-o când folosești faptul că muchiile laterale ale unei prisme drepte sunt perpendiculare pe baze și egale cu înălțimea.

Prisma dreaptă

Când o folosesc?

Când folosești faptul că muchiile laterale ale unei prisme drepte sunt perpendiculare pe baze și egale cu înălțimea.

Muchiile laterale sunt perpendiculare pe baze și egale cu înălțimea, iar fețele laterale sunt dreptunghiuri. Desfășurată, suprafața laterală este un dreptunghi cu lungimea P_b și lățimea h.

Desen
Prisma triunghiulară dreaptăhABCA'B'C'
Muchiile laterale AA′, BB′, CC′ sunt egale cu înălțimea h și perpendiculare pe baze.
Exemplu

Știm:\mathrm{AB} = 6, h = 8

\mathrm{AA'} = \mathrm{BB'} = 8,\ \mathrm{AA'} \perp \mathrm{AB}
A_{\mathrm{ABB'A'}} = 6 \cdot 8 = 48
Ține minte!
Poliedre

Aria și volumul cubului

Cubul are 6 fețe pătrate egale, cu muchia l.

Aria laterală \displaystyle \boldsymbol{A_l = 4l^2}

Cele 4 fețe laterale, fiecare cu aria l².

Aria totală \displaystyle \boldsymbol{A_t = 6l^2}

Toate cele 6 fețe ale cubului.

Volumul \displaystyle \boldsymbol{V = l^3}

Muchia la puterea a treia.

Folosește-o când calculezi aria sau volumul unui cub, de exemplu al unei cutii cu toate muchiile egale.

Aria și volumul cubului

Când o folosesc?

Când calculezi aria sau volumul unui cub, de exemplu al unei cutii cu toate muchiile egale.

Desen
CubullllABCDA'B'C'D'
Cubul ABCDA′B′C′D′ are 12 muchii egale, de lungime l, și 6 fețe pătrate.
Exemplu

Știm:l = 4

A_t = 6 \cdot 4^2 = 96
V = 4^3 = 64
Ține minte!
Poliedre

Aria și volumul paralelipipedului dreptunghic

L — lungimea, l — lățimea, h — înălțimea.

Aria laterală \displaystyle \boldsymbol{A_l = 2(L + l) \cdot h}

Perimetrul bazei înmulțit cu înălțimea.

Aria totală \displaystyle \boldsymbol{A_t = 2(L l + L h + l h)}

Suma ariilor celor 6 fețe, câte două egale.

Volumul \displaystyle \boldsymbol{V = L \cdot l \cdot h}

Produsul celor trei dimensiuni.

Folosește-o când calculezi aria sau volumul unui paralelipiped dreptunghic, de exemplu al unui acvariu.

Aria și volumul paralelipipedului dreptunghic

Când o folosesc?

Când calculezi aria sau volumul unui paralelipiped dreptunghic, de exemplu al unui acvariu.

Desen
Paralelipipedul dreptunghicLlhABCDA'B'C'D'
Lungimea L = AB, lățimea l = BC și înălțimea h = BB′; toate fețele sunt dreptunghiuri.
Exemplu

Știm:L = 5, l = 3, h = 2

A_t = 2(15 + 10 + 6) = 62
V = 5 \cdot 3 \cdot 2 = 30

Corpuri rotunde

6 formule
Ține minte!
Corpuri rotunde

Volumul cilindrului circular drept

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{V}} = \pi {\htmlClass{fv fv-2}{r}}^2 {\htmlClass{fv fv-3}{h}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{V}}
volumul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{r}}
raza bazei
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{h}}
înălțimea

Folosește-o când calculezi volumul unui cilindru, de exemplu capacitatea unei cutii de conserve.

Volumul cilindrului circular drept

Când o folosesc?

Când calculezi volumul unui cilindru, de exemplu capacitatea unei cutii de conserve.

Desen
Baza și înălțimea cilindruluirhOO'
Volumul este aria bazei, πr², înmulțită cu înălțimea h = OO′.
Exemplu

Știm:r = 2, h = 5

V = \pi \cdot 2^2 \cdot 5
= 20\pi
Ține minte!
Corpuri rotunde

Volumul conului circular drept

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{V}} = \frac{\pi {\htmlClass{fv fv-2}{r}}^2 {\htmlClass{fv fv-3}{h}}}{3}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{V}}
volumul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{r}}
raza bazei
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{h}}
înălțimea

Folosește-o când calculezi volumul unui con: o treime din volumul cilindrului cu aceeași bază și aceeași înălțime.

Volumul conului circular drept

Când o folosesc?

Când calculezi volumul unui con: o treime din volumul cilindrului cu aceeași bază și aceeași înălțime.

Desen
Baza și înălțimea conuluirhOV
Volumul este aria bazei, πr², ori înălțimea h, împărțit la 3: o treime din cilindrul cu aceeași bază și înălțime.
Exemplu

Știm:r = 3, h = 4

V = \frac{\pi \cdot 3^2 \cdot 4}{3}
= 12\pi
Ține minte!
Corpuri rotunde

Volumul sferei

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{V}} = \frac{4\pi {\htmlClass{fv fv-2}{R}}^3}{3}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{V}}
volumul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{R}}
raza sferei

Folosește-o când calculezi volumul unei sfere, de exemplu al unei mingi.

Volumul sferei

Când o folosesc?

Când calculezi volumul unei sfere, de exemplu al unei mingi.

Desen
Sfera de rază RROA
Volumul depinde doar de rază: dacă raza se dublează, volumul devine de 8 ori mai mare.
Exemplu

Știm:R = 3

V = \frac{4\pi \cdot 3^3}{3}
= 36\pi
Ține minte!
Corpuri rotunde

Aria sferei

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{A}} = 4\pi {\htmlClass{fv fv-2}{R}}^2}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A}}
aria sferei
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{R}}
raza sferei

Folosește-o când calculezi aria suprafeței unei sfere, de exemplu a unei mingi.

Aria sferei

Când o folosesc?

Când calculezi aria suprafeței unei sfere, de exemplu a unei mingi.

Desen
Sfera de rază RROA
Toate punctele sferei sunt la distanța R de centrul O.
Exemplu

Știm:R = 2

A = 4\pi \cdot 2^2
= 16\pi
Ține minte!
Corpuri rotunde

Ariile cilindrului circular drept

r — raza bazei, G — generatoarea, h — înălțimea.

Generatoarea \displaystyle \boldsymbol{G = h}

La cilindrul circular drept, generatoarea este egală cu înălțimea.

Aria laterală \displaystyle \boldsymbol{A_l = 2\pi r G}

Desfășurată, e un dreptunghi: lungimea cercului bazei ori generatoarea.

Aria totală \displaystyle \boldsymbol{A_t = 2\pi r(r + G)}

Aria laterală plus ariile celor două baze.

Folosește-o când calculezi aria unui cilindru, de exemplu tabla necesară pentru o cutie de conserve.

Ariile cilindrului circular drept

Când o folosesc?

Când calculezi aria unui cilindru, de exemplu tabla necesară pentru o cutie de conserve.

Desfășurată, suprafața laterală este un dreptunghi cu lungimea \(2\pi r\) (lungimea cercului bazei) și lățimea \(G\).

Desen
Cilindrul circular dreptrGhOO'AA'
Bazele sunt două cercuri de rază r; generatoarea AA′ = G este egală cu înălțimea OO′ = h.
Exemplu

Știm:r = 3, G = 4

A_t = 2\pi \cdot 3 \cdot (3 + 4)
= 42\pi
Ține minte!
Corpuri rotunde

Generatoarea și ariile conului circular drept

r — raza bazei, h — înălțimea, G — generatoarea.

Generatoarea \displaystyle \boldsymbol{G^2 = h^2 + r^2}

Din teorema lui Pitagora: generatoarea este ipotenuza.

Aria laterală \displaystyle \boldsymbol{A_l = \pi r G}

Raza bazei înmulțită cu generatoarea și cu π.

Aria totală \displaystyle \boldsymbol{A_t = \pi r(r + G)}

Aria laterală plus aria bazei.

Folosește-o când afli generatoarea conului din înălțime și rază, apoi aria lui.

Generatoarea și ariile conului circular drept

Când o folosesc?

Când afli generatoarea conului din înălțime și rază, apoi aria lui.

Înălțimea, raza și generatoarea formează un triunghi dreptunghic, cu generatoarea ipotenuză.

Desen
Conul circular dreptrGhOVA
Înălțimea VO, raza OA și generatoarea VA formează un triunghi dreptunghic în O: G² = h² + r².
Exemplu

Știm:h = 4, r = 3

G = \sqrt{4^2 + 3^2} = 5
A_t = \pi \cdot 3 \cdot (3 + 5) = 24\pi

Ups! Nu am găsit formula asta.

Încearcă alt cuvânt, de exemplu „arie”, „volum” sau „putere”, ori caută în toate clasele.

Am găsit-o în altă clasă:

Caută în toate clasele

Formula nu e în filtrele alese.

Căutarea ta are rezultate în celelalte formule ale clasei. Scoate filtrele ca să le vezi.

Recapitulare Clasa a VIII-a

Parcurge formulele „Ține minte!” și testează ce ai reținut.

29 formule „Ține minte!”

Testează ce ai reținut