Sari la conținut

Formule Clasa a V-a

Tot ce ai nevoie, explicat simplu și pus pe înțelesul tău.

27 rezultate

Numere naturale

10 formule
Numere naturale

Teorema împărțirii cu rest

D — deîmpărțitul, Î — împărțitorul, C — câtul, R — restul.

Relația \displaystyle \boldsymbol{D = \hat{I} \cdot C + R}

Deîmpărțitul este împărțitorul înmulțit cu câtul, plus restul.

Condiția restului \displaystyle \boldsymbol{0 \leq R < \hat{I}}

Restul nu poate fi negativ și este întotdeauna mai mic decât împărțitorul.

Folosește-o când verifici o împărțire cu rest sau afli deîmpărțitul, cunoscând împărțitorul, câtul și restul.

Teorema împărțirii cu rest

Când o folosesc?

Când verifici o împărțire cu rest sau afli deîmpărțitul, cunoscând împărțitorul, câtul și restul.

Restul este întotdeauna mai mic decât împărțitorul și nu poate fi negativ.

Exemplu
D = 7 \cdot 3 + 2 = 21 + 2 = 23
2 < 7 \text{, deci restul e bun}
Ține minte!
Numere naturale

Produsul puterilor cu aceeași bază

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}^{\htmlClass{fv fv-2}{m}} \cdot {\htmlClass{fv fv-1}{a}}^{\htmlClass{fv fv-2}{n}} = {\htmlClass{fv fv-1}{a}}^{{\htmlClass{fv fv-2}{m}}+{\htmlClass{fv fv-2}{n}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a}}
baza, aceeași la ambele puteri
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{m},\ \htmlClass{fv fv-2}{n}}
exponenții

Folosește-o când înmulțești puteri cu aceeași bază: păstrezi baza și aduni exponenții.

Produsul puterilor cu aceeași bază

Când o folosesc?

Când înmulțești puteri cu aceeași bază: păstrezi baza și aduni exponenții.

Exemplu
2^3 \cdot 2^2 = 2^{3+2}
= 2^5 = 32
Ține minte!
Numere naturale

Câtul puterilor cu aceeași bază

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}^{\htmlClass{fv fv-2}{m}} : {\htmlClass{fv fv-1}{a}}^{\htmlClass{fv fv-3}{n}} = {\htmlClass{fv fv-1}{a}}^{{\htmlClass{fv fv-2}{m}}-{\htmlClass{fv fv-3}{n}}}} \boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{m}} \geq {\htmlClass{fv fv-3}{n}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a}}
baza, diferită de 0
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{m}}
exponentul deîmpărțitului
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{n}}
exponentul împărțitorului

Folosește-o când împarți puteri cu aceeași bază: păstrezi baza și scazi exponenții.

Câtul puterilor cu aceeași bază

Când o folosesc?

Când împarți puteri cu aceeași bază: păstrezi baza și scazi exponenții.

Exemplu
3^5 : 3^2 = 3^{5-2}
= 3^3 = 27
Ține minte!
Numere naturale

Puterea unei puteri

\boldsymbol{\left({\htmlClass{fv fv-1}{a}}^{\htmlClass{fv fv-2}{m}}\right)^{\htmlClass{fv fv-3}{n}} = {\htmlClass{fv fv-1}{a}}^{{\htmlClass{fv fv-2}{m}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{n}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a}}
baza
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{m}}
exponentul din paranteză
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{n}}
exponentul la care se ridică paranteza

Folosește-o când ridici o putere la altă putere: păstrezi baza și înmulțești exponenții.

Puterea unei puteri

Când o folosesc?

Când ridici o putere la altă putere: păstrezi baza și înmulțești exponenții.

Exemplu
\left(2^3\right)^2 = 2^{3 \cdot 2}
= 2^6 = 64
Ține minte!
Numere naturale

Puterea unui produs

\boldsymbol{({\htmlClass{fv fv-1}{a}} \cdot {\htmlClass{fv fv-1}{b}})^{\htmlClass{fv fv-2}{n}} = {\htmlClass{fv fv-1}{a}}^{\htmlClass{fv fv-2}{n}} \cdot {\htmlClass{fv fv-1}{b}}^{\htmlClass{fv fv-2}{n}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a},\ \htmlClass{fv fv-1}{b}}
factorii produsului
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{n}}
exponentul

Folosește-o când ridici un produs la o putere: ridici fiecare factor la acea putere.

Puterea unui produs

Când o folosesc?

Când ridici un produs la o putere: ridici fiecare factor la acea putere.

Exemplu
(2 \cdot 5)^2 = 2^2 \cdot 5^2
= 4 \cdot 25 = 100
Ține minte!
Numere naturale

Puterea unui cât

\boldsymbol{({\htmlClass{fv fv-1}{a}} : {\htmlClass{fv fv-2}{b}})^{\htmlClass{fv fv-3}{n}} = {\htmlClass{fv fv-1}{a}}^{\htmlClass{fv fv-3}{n}} : {\htmlClass{fv fv-2}{b}}^{\htmlClass{fv fv-3}{n}}} \boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{b}} \neq 0}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a}}
deîmpărțitul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b}}
împărțitorul, diferit de 0
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{n}}
exponentul

Folosește-o când ridici un cât la o putere: ridici la acea putere atât deîmpărțitul, cât și împărțitorul.

Puterea unui cât

Când o folosesc?

Când ridici un cât la o putere: ridici la acea putere atât deîmpărțitul, cât și împărțitorul.

Exemplu
(6 : 2)^3 = 6^3 : 2^3
= 216 : 8 = 27
Numere naturale

Puteri cu exponentul 0 sau 1 și puterile lui 1

a — baza, n — exponentul, numere naturale.

Exponentul 1 \displaystyle \boldsymbol{a^1 = a}

Orice număr la puterea 1 este chiar numărul.

Exponentul 0 \displaystyle \boldsymbol{a^0 = 1}

Orice număr diferit de 0, la puterea 0, este 1. 0⁰ nu are sens.

Baza 1 \displaystyle \boldsymbol{1^n = 1}

Oricât de mare ar fi exponentul, puterile lui 1 sunt egale cu 1.

Folosește-o când exponentul este 0 sau 1 ori baza este 1: rezultatul se scrie direct, fără calcul.

Puteri cu exponentul 0 sau 1 și puterile lui 1

Când o folosesc?

Când exponentul este 0 sau 1 ori baza este 1: rezultatul se scrie direct, fără calcul.

0^0 nu are sens; de aceea, la a^0 = 1, baza trebuie să fie diferită de 0.

Exemplu
7^1 = 7,\ 2026^0 = 1
1^{15} = 1
Ține minte!
Numere naturale

Criteriile de divizibilitate cu 2, 5 și 10

Te uiți doar la ultima cifră a numărului, u.

Divizibil cu 2 \displaystyle \boldsymbol{2 \mid n \Leftrightarrow u \in \{0, 2, 4, 6, 8\}}

Ultima cifră a lui n este pară.

Divizibil cu 5 \displaystyle \boldsymbol{5 \mid n \Leftrightarrow u \in \{0, 5\}}

Ultima cifră a lui n este 0 sau 5.

Divizibil cu 10 \displaystyle \boldsymbol{10 \mid n \Leftrightarrow u = 0}

Ultima cifră a lui n este 0.

Folosește-o când verifici dacă un număr se divide cu 2, cu 5 sau cu 10, te uiți doar la ultima lui cifră.

Criteriile de divizibilitate cu 2, 5 și 10

Când o folosesc?

Când verifici dacă un număr se divide cu 2, cu 5 sau cu 10, te uiți doar la ultima lui cifră.

Un număr se divide cu 100 dacă ultimele două cifre sunt 0 și cu 1000 dacă ultimele trei cifre sunt 0.

Exemplu
740 \text{ are ultima cifră } 0
740 \text{ se divide cu } 2,\ 5 \text{ și } 10
Ține minte!
Numere naturale

Criteriile de divizibilitate cu 3 și 9

Aduni cifrele numărului: S(n) este suma lor.

Divizibil cu 3 \displaystyle \boldsymbol{3 \mid n \Leftrightarrow 3 \mid S(n)}

Suma cifrelor lui n se divide cu 3.

Divizibil cu 9 \displaystyle \boldsymbol{9 \mid n \Leftrightarrow 9 \mid S(n)}

Suma cifrelor lui n se divide cu 9.

Folosește-o când verifici dacă un număr se divide cu 3 sau cu 9: aduni cifrele lui și verifici dacă suma se divide.

Criteriile de divizibilitate cu 3 și 9

Când o folosesc?

Când verifici dacă un număr se divide cu 3 sau cu 9: aduni cifrele lui și verifici dacă suma se divide.

Exemplu: 1458 are suma cifrelor 18, deci se divide și cu 3, și cu 9.

Exemplu
S(1458) = 1 + 4 + 5 + 8 = 18 18 \text{ se divide cu } 9
1458 \text{ se divide cu } 3 \text{ și cu } 9
Ține minte!
Numere naturale

Numărul prim

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{D_p}} = \{1, {\htmlClass{fv fv-1}{p}}\}} \boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{p}} \geq 2}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{p}}
numărul prim, cel puțin 2
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{D_p}}
mulțimea divizorilor lui p

Folosește-o când verifici dacă un număr este prim: trebuie să aibă exact doi divizori, pe 1 și pe el însuși.

Numărul prim

Când o folosesc?

Când verifici dacă un număr este prim: trebuie să aibă exact doi divizori, pe 1 și pe el însuși.

Numerele prime mai mici decât 30 sunt 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23 și 29. Numărul 1 nu este prim, iar 2 este singurul număr prim par.

Exemplu
D_{13} = \{1, 13\}
13 \text{ are doar doi divizori, deci este prim}

Fracții ordinare

7 formule
Ține minte!
Fracții ordinare

Adunarea și scăderea fracțiilor cu același numitor

a, b — numărătorii, n — numitorul comun, diferit de 0.

Adunarea \displaystyle \boldsymbol{\frac{a}{n} + \frac{b}{n} = \frac{a + b}{n}}

Aduni numărătorii și păstrezi numitorul.

Scăderea \displaystyle \boldsymbol{\frac{a}{n} - \frac{b}{n} = \frac{a - b}{n}}

Scazi numărătorii și păstrezi numitorul.

Folosește-o când fracțiile au același numitor: aduni sau scazi numărătorii și păstrezi numitorul.

Adunarea și scăderea fracțiilor cu același numitor

Când o folosesc?

Când fracțiile au același numitor: aduni sau scazi numărătorii și păstrezi numitorul.

Exemplu
\frac{3}{4} + \frac{5}{4} = \frac{8}{4}
= 2
Ține minte!
Fracții ordinare

Adunarea fracțiilor cu numitori diferiți

\boldsymbol{\frac{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{b}}} + \frac{{\htmlClass{fv fv-1}{c}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{d}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-1}{a}} \cdot {\htmlClass{fv fv-2}{d}} + {\htmlClass{fv fv-2}{b}} \cdot {\htmlClass{fv fv-1}{c}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{b}} \cdot {\htmlClass{fv fv-2}{d}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a},\ \htmlClass{fv fv-1}{c}}
numărătorii
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b},\ \htmlClass{fv fv-2}{d}}
numitorii, diferiți de 0

Folosește-o când fracțiile au numitori diferiți: le aduci la un numitor comun, apoi aduni numărătorii.

Adunarea fracțiilor cu numitori diferiți

Când o folosesc?

Când fracțiile au numitori diferiți: le aduci la un numitor comun, apoi aduni numărătorii.

De obicei se alege cel mai mic numitor comun. La scădere se procedează la fel, cu „−” în loc de „+”.

Exemplu
\frac{1}{2} + \frac{1}{4} = \frac{2}{4} + \frac{1}{4}
= \frac{3}{4} = 0{,}75
Ține minte!
Fracții ordinare

Înmulțirea fracțiilor ordinare

\boldsymbol{\frac{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{b}}} \cdot \frac{{\htmlClass{fv fv-1}{c}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{d}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-1}{a}} \cdot {\htmlClass{fv fv-1}{c}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{b}} \cdot {\htmlClass{fv fv-2}{d}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a},\ \htmlClass{fv fv-1}{c}}
numărătorii
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b},\ \htmlClass{fv fv-2}{d}}
numitorii, diferiți de 0

Folosește-o când înmulțești fracții: înmulțești numărătorii între ei și numitorii între ei.

Înmulțirea fracțiilor ordinare

Când o folosesc?

Când înmulțești fracții: înmulțești numărătorii între ei și numitorii între ei.

Exemplu
\frac{2}{3} \cdot \frac{9}{4} = \frac{18}{12}
= \frac{3}{2} = 1{,}5
Ține minte!
Fracții ordinare

Împărțirea fracțiilor ordinare

\boldsymbol{\frac{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{b}}} : \frac{{\htmlClass{fv fv-1}{c}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{d}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{b}}} \cdot \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{d}}}{{\htmlClass{fv fv-1}{c}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-1}{a}} \cdot {\htmlClass{fv fv-2}{d}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{b}} \cdot {\htmlClass{fv fv-1}{c}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a},\ \htmlClass{fv fv-1}{c}}
numărătorii; c diferit de 0
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b},\ \htmlClass{fv fv-2}{d}}
numitorii, diferiți de 0

Folosește-o când împarți două fracții: înmulțești prima fracție cu inversa celei de-a doua.

Împărțirea fracțiilor ordinare

Când o folosesc?

Când împarți două fracții: înmulțești prima fracție cu inversa celei de-a doua.

Exemplu
\frac{3}{4} : \frac{3}{8} = \frac{3}{4} \cdot \frac{8}{3}
= \frac{24}{12} = 2
Ține minte!
Fracții ordinare

Ridicarea la putere a unei fracții ordinare

\boldsymbol{\left(\frac{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{b}}}\right)^{\htmlClass{fv fv-3}{n}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}^{\htmlClass{fv fv-3}{n}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{b}}^{\htmlClass{fv fv-3}{n}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a}}
numărătorul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b}}
numitorul, diferit de 0
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{n}}
exponentul

Folosește-o când ridici o fracție la o putere: ridici la acea putere atât numărătorul, cât și numitorul.

Ridicarea la putere a unei fracții ordinare

Când o folosesc?

Când ridici o fracție la o putere: ridici la acea putere atât numărătorul, cât și numitorul.

Exemplu
\left(\frac{3}{2}\right)^2 = \frac{3^2}{2^2}
= \frac{9}{4} = 2{,}25
Fracții ordinare

Amplificarea și simplificarea fracțiilor

k — numărul cu care amplifici sau simplifici, diferit de 0.

Amplificarea \displaystyle \boldsymbol{\frac{a}{b} = \frac{a \cdot k}{b \cdot k}}

Înmulțești numărătorul și numitorul cu același număr k. Fracția rămâne aceeași.

Simplificarea \displaystyle \boldsymbol{\frac{a}{b} = \frac{a : k}{b : k}}

Împarți numărătorul și numitorul la același număr k, care trebuie să le dividă pe amândouă.

Folosește-o când scrii o fracție echivalentă: înmulțești sau împarți numărătorul și numitorul cu același număr.

Amplificarea și simplificarea fracțiilor

Când o folosesc?

Când scrii o fracție echivalentă: înmulțești sau împarți numărătorul și numitorul cu același număr.

La simplificare, k trebuie să dividă atât numărătorul, cât și numitorul.

Exemplu
\frac{3}{4} = \frac{3 \cdot 5}{4 \cdot 5}
= \frac{15}{20} = 0{,}75
Ține minte!
Fracții ordinare

Introducerea întregilor în fracție

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{n}}\frac{{\htmlClass{fv fv-2}{a}}}{{\htmlClass{fv fv-3}{b}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-1}{n}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{b}} + {\htmlClass{fv fv-2}{a}}}{{\htmlClass{fv fv-3}{b}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{n}}
partea întreagă
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{a}}
numărătorul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{b}}
numitorul, diferit de 0

Folosește-o când transformi un număr mixt în fracție: înmulțești întregii cu numitorul și aduni numărătorul.

Introducerea întregilor în fracție

Când o folosesc?

Când transformi un număr mixt în fracție: înmulțești întregii cu numitorul și aduni numărătorul.

Invers, la scoaterea întregilor, împarți numărătorul la numitor: câtul dă întregii, iar restul dă noul numărător.

Exemplu
2\frac{3}{4} = \frac{2 \cdot 4 + 3}{4}
= \frac{11}{4} = 2{,}75

Fracții zecimale

5 formule
Ține minte!
Fracții zecimale

Media aritmetică a două numere

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{m_a}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{a}}+{\htmlClass{fv fv-2}{b}}}{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{m_a}}
media aritmetică
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{a},\ \htmlClass{fv fv-2}{b}}
cele două numere

Folosește-o când cauți valoarea aflată la mijloc între două numere: le aduni și împarți suma la 2.

Media aritmetică a două numere

Când o folosesc?

Când cauți valoarea aflată la mijloc între două numere: le aduni și împarți suma la 2.

Exemplu
m_a = \frac{7 + 11}{2}
= \frac{18}{2} = 9
Fracții zecimale

Transformarea unei fracții zecimale finite în fracție ordinară

\boldsymbol{\overline{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}{,}{\htmlClass{fv fv-2}{b}}{\htmlClass{fv fv-2}{c}}} = \frac{\overline{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}{\htmlClass{fv fv-2}{b}}{\htmlClass{fv fv-2}{c}}}}{100}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a}}
partea întreagă
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b},\ \htmlClass{fv fv-2}{c}}
zecimalele

Folosește-o când scrii o fracție zecimală ca fracție ordinară: la numărător pui numărul fără virgulă, iar la numitor 1 urmat de atâtea zerouri câte zecimale are numărul.

Transformarea unei fracții zecimale finite în fracție ordinară

Când o folosesc?

Când scrii o fracție zecimală ca fracție ordinară: la numărător pui numărul fără virgulă, iar la numitor 1 urmat de atâtea zerouri câte zecimale are numărul.

Exemplu: \(3{,}25 = \frac{325}{100} = \frac{13}{4}\).

Exemplu
0{,}75 = \frac{75}{100}
= \frac{3}{4}
Fracții zecimale

Înmulțirea și împărțirea cu 10, 100, 1000

La 10, 100, 1000 muți virgula cu 1, 2, respectiv 3 poziții.

Înmulțirea \displaystyle \boldsymbol{\overline{a{,}bc} \cdot 10 = \overline{ab{,}c}}

Muți virgula spre dreapta: 3,25 · 100 = 325.

Împărțirea \displaystyle \boldsymbol{\overline{ab{,}c} : 10 = \overline{a{,}bc}}

Muți virgula spre stânga: 3,25 : 10 = 0,325.

Folosește-o când înmulțești cu 10, 100 sau 1000, muți virgula spre dreapta cu 1, 2 sau 3 poziții; când împarți, o muți spre stânga.

Înmulțirea și împărțirea cu 10, 100, 1000

Când o folosesc?

Când înmulțești cu 10, 100 sau 1000, muți virgula spre dreapta cu 1, 2 sau 3 poziții; când împarți, o muți spre stânga.

Exemplu: \(3{,}25 \cdot 100 = 325\) și \(3{,}25 : 10 = 0{,}325\).

Exemplu
2{,}375 \cdot 100 = 237{,}5
48{,}6 : 1000 = 0{,}0486
Fracții zecimale

Fracția zecimală periodică simplă

\boldsymbol{0{,}(\overline{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}{\htmlClass{fv fv-1}{b}}}) = \frac{\overline{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}{\htmlClass{fv fv-1}{b}}}}{99}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a},\ \htmlClass{fv fv-1}{b}}
cifrele perioadei

Folosește-o când transformi o fracție periodică simplă în fracție ordinară: la numărător scrii perioada, iar la numitor câte un 9 pentru fiecare cifră a perioadei.

Fracția zecimală periodică simplă

Când o folosesc?

Când transformi o fracție periodică simplă în fracție ordinară: la numărător scrii perioada, iar la numitor câte un 9 pentru fiecare cifră a perioadei.

Cu o singură cifră în perioadă: \(0{,}(a) = \frac{a}{9}\), de exemplu \(0{,}(3) = \frac{3}{9} = \frac{1}{3}\).

Exemplu
0{,}(45) = \frac{45}{99}
= \frac{5}{11}
Fracții zecimale

Fracția zecimală periodică mixtă

\boldsymbol{0{,}{\htmlClass{fv fv-1}{a}}({\htmlClass{fv fv-2}{b}}) = \frac{\overline{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}{\htmlClass{fv fv-2}{b}}} - {\htmlClass{fv fv-1}{a}}}{90}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a}}
partea neperiodică
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b}}
perioada

Folosește-o când transformi o fracție periodică mixtă: la numărător scazi partea neperiodică din numărul format de toate zecimalele, iar la numitor scrii câte un 9 pentru fiecare cifră a perioadei, urmat de câte un 0 pentru fiecare cifră neperiodică.

Fracția zecimală periodică mixtă

Când o folosesc?

Când transformi o fracție periodică mixtă: la numărător scazi partea neperiodică din numărul format de toate zecimalele, iar la numitor scrii câte un 9 pentru fiecare cifră a perioadei, urmat de câte un 0 pentru fiecare cifră neperiodică.

Exemplu: \(0{,}1(6) = \frac{16 - 1}{90} = \frac{15}{90} = \frac{1}{6}\).

Exemplu
0{,}2(3) = \frac{23 - 2}{90} = \frac{21}{90}
= \frac{7}{30}

Noțiuni geometrice de bază

5 formule
Ține minte!
Noțiuni geometrice de bază

Clasificarea unghiurilor după măsură

Tipul unghiului, după măsura lui x, în grade.

Unghi ascuțit \displaystyle \boldsymbol{0^\circ < x < 90^\circ}

Mai mic decât un unghi drept.

Unghi drept \displaystyle \boldsymbol{x = 90^\circ}

Laturile lui sunt perpendiculare.

Unghi obtuz \displaystyle \boldsymbol{90^\circ < x < 180^\circ}

Mai mare decât un unghi drept, dar mai mic decât unul alungit.

Unghi alungit \displaystyle \boldsymbol{x = 180^\circ}

Laturile lui sunt semidrepte opuse.

Folosește-o când stabilești tipul unui unghi după măsura lui.

Clasificarea unghiurilor după măsură

Când o folosesc?

Când stabilești tipul unui unghi după măsura lui.

Unghiul cu măsura de 0° se numește unghi nul.

Desen
Tipurile de unghiuri50°130°ascuțitdreptobtuz180° · alungit
Ascuțit: mai mic de 90°. Drept: exact 90°. Obtuz: între 90° și 180°. Alungit: exact 180°, laturile sunt în prelungire.
Exemplu

Știm:x = 120^\circ

90^\circ < 120^\circ < 180^\circ
\text{unghiul este obtuz}
Noțiuni geometrice de bază

Unghiurile opuse la vârf

Dreptele AC și BD se intersectează în O și formează patru unghiuri.

Prima pereche \displaystyle \boldsymbol{\sphericalangle \mathbf{AOB} \equiv \sphericalangle \mathbf{COD}}

Se citește: „unghiul AOB este congruent cu unghiul COD”. Unghiurile opuse la vârf au aceeași măsură.

A doua pereche \displaystyle \boldsymbol{\sphericalangle \mathbf{BOC} \equiv \sphericalangle \mathbf{AOD}}

Celelalte două unghiuri sunt și ele opuse la vârf, deci au aceeași măsură.

Unghiuri alăturate \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{AOB}) +} \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{BOC}) = 180^\circ}

Două unghiuri vecine formează un unghi alungit, deci sunt suplementare: 70° + 110° = 180°.

Folosește-o când două drepte se intersectează: unghiurile opuse la vârf au aceeași măsură.

Unghiurile opuse la vârf

Când o folosesc?

Când două drepte se intersectează: unghiurile opuse la vârf au aceeași măsură.

Semnul ≡ înseamnă că unghiurile sunt congruente, adică au măsuri egale.

Desen
Unghiuri opuse la vârf70°70°110°110°ACBDO
Dreptele AC și BD se intersectează în O. Unghiurile opuse la vârf sunt egale două câte două (70° și 70°, 110° și 110°), iar două unghiuri vecine au împreună 180°.
Exemplu

Știm:m(\sphericalangle \mathrm{AOB}) = 70^\circ

m(\sphericalangle \mathrm{COD}) = 70^\circ
m(\sphericalangle \mathrm{BOC}) = 180^\circ - 70^\circ = 110^\circ
Noțiuni geometrice de bază

Suma unghiurilor în jurul unui punct

\boldsymbol{m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle O_1}}) + m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle O_2}}) + m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle O_3}})} \boldsymbol{= 360^\circ}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle O_1},\ \htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle O_2},\ \htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle O_3}}
unghiurile din jurul punctului O, fără suprapuneri

Folosește-o când cunoști măsurile tuturor unghiurilor din jurul unui punct, mai puțin una, și o afli pe cea rămasă.

Suma unghiurilor în jurul unui punct

Când o folosesc?

Când cunoști măsurile tuturor unghiurilor din jurul unui punct, mai puțin una, și o afli pe cea rămasă.

Desen
Unghiurile din jurul unui punct110°130°120°OABC
Cele trei unghiuri acoperă tot planul din jurul lui O: 110° + 130° + 120° = 360°.
Exemplu
m(\sphericalangle O_3) = 360^\circ - 100^\circ - 150^\circ
= 110^\circ
Noțiuni geometrice de bază

Gradul, minutul și secunda

Unitățile de măsură pentru unghiuri.

Gradul \displaystyle \boldsymbol{1^\circ = 60'}

Un grad are 60 de minute.

Minutul \displaystyle \boldsymbol{1' = 60''}

Un minut are 60 de secunde, deci un grad are 3600 de secunde.

Folosește-o când transformi grade în minute sau minute în secunde: înmulțești cu 60; invers, împarți la 60.

Gradul, minutul și secunda

Când o folosesc?

Când transformi grade în minute sau minute în secunde: înmulțești cu 60; invers, împarți la 60.

Un grad are 60 de minute, iar un minut are 60 de secunde; deci 1° = 3600''.

Desen
Un unghi măsurat în grade și minute 40°30′OAB
Unghiul AOB are 40°30′. Cum 1° = 60′, cele 30′ sunt jumătate de grad: 40°30′ = 40,5°.
Exemplu
3^\circ = 3 \cdot 60'
= 180'
Noțiuni geometrice de bază

Adunarea și scăderea măsurilor unghiurilor

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}^\circ\, {\htmlClass{fv fv-2}{b}}' + {\htmlClass{fv fv-1}{c}}^\circ\, {\htmlClass{fv fv-2}{d}}' = ({\htmlClass{fv fv-1}{a}} + {\htmlClass{fv fv-1}{c}})^\circ\, ({\htmlClass{fv fv-2}{b}} + {\htmlClass{fv fv-2}{d}})'}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a},\ \htmlClass{fv fv-1}{c}}
gradele
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b},\ \htmlClass{fv fv-2}{d}}
minutele

Folosește-o când aduni măsuri de unghiuri: aduni gradele între ele și minutele între ele; din fiecare 60 de minute obținute se formează încă un grad.

Adunarea și scăderea măsurilor unghiurilor

Când o folosesc?

Când aduni măsuri de unghiuri: aduni gradele între ele și minutele între ele; din fiecare 60 de minute obținute se formează încă un grad.

Exemplu: 30°40' + 20°35' = 50°75' = 51°15'. La scădere, dacă minutele descăzutului nu ajung, transformi un grad în 60 de minute.

Desen
Adunarea a două unghiuri35°45°OABC
Măsurile se adună: m(∢AOC) = 35° + 45° = 80°.
Exemplu

Știm:30^\circ 40', 20^\circ 35'

30^\circ 40' + 20^\circ 35' = 50^\circ 75' 75' = 60' + 15' = 1^\circ 15' \text{în minute: } 50 \cdot 60' + 75' = 3075'
= 51^\circ 15'

Ups! Nu am găsit formula asta.

Încearcă alt cuvânt, de exemplu „arie”, „volum” sau „putere”, ori caută în toate clasele.

Am găsit-o în altă clasă:

Caută în toate clasele

Formula nu e în filtrele alese.

Căutarea ta are rezultate în celelalte formule ale clasei. Scoate filtrele ca să le vezi.

Recapitulare Clasa a V-a

Parcurge formulele „Ține minte!” și testează ce ai reținut.

16 formule „Ține minte!”

Testează ce ai reținut