Sari la conținut

Formule Clasa a VI-a

Tot ce ai nevoie, explicat simplu și pus pe înțelesul tău.

39 rezultate

Mulțimi

2 formule
Mulțimi

Apartenența și incluziunea

Relația dintre elemente și mulțimi.

Apartenența \displaystyle \boldsymbol{x \in A}

Se citește: „x aparține mulțimii A”. Înseamnă că x este element al mulțimii A.

Neapartenența \displaystyle \boldsymbol{x \notin A}

Se citește: „x nu aparține mulțimii A”. Înseamnă că x nu este element al mulțimii A.

Incluziunea \displaystyle \boldsymbol{A \subset B}

Se citește: „A este inclusă în B”. Toate elementele lui A sunt și elemente ale lui B.

Incluziune strictă \displaystyle \boldsymbol{A \subsetneq B}

Se citește: „A este strict inclusă în B”. A este inclusă în B, iar B are cel puțin un element care nu este în A.

Folosește-o când spui dacă un element aparține unei mulțimi sau dacă o mulțime este inclusă în alta.

Apartenența și incluziunea

Când o folosesc?

Când spui dacă un element aparține unei mulțimi sau dacă o mulțime este inclusă în alta.

Semnul ∈ leagă un element de o mulțime, iar ⊂ leagă două mulțimi.

Exemplu

Știm:A = \{1, 2\}, B = \{1, 2, 3\}

2 \in A,\ 3 \notin A
A \subset B
Ține minte!
Mulțimi

Operațiile cu mulțimi

Construim mulțimi noi din mulțimi date.

Reuniunea \displaystyle \boldsymbol{A \cup B =} \displaystyle \boldsymbol{\{x \mid x \in A \text{ sau } x \in B\}}

Conține toate elementele care sunt în A sau în B, inclusiv cele comune.

Intersecția \displaystyle \boldsymbol{A \cap B =} \displaystyle \boldsymbol{\{x \mid x \in A \text{ și } x \in B\}}

Conține elementele comune ale mulțimilor A și B.

Diferența \displaystyle \boldsymbol{A \setminus B =} \displaystyle \boldsymbol{\{x \mid x \in A \text{ și } x \notin B\}}

Conține elementele din A care nu sunt în B.

Folosește-o când afli reuniunea, intersecția sau diferența a două mulțimi date prin elementele lor.

Operațiile cu mulțimi

Când o folosesc?

Când afli reuniunea, intersecția sau diferența a două mulțimi date prin elementele lor.

Exemplu: pentru A = {1, 2, 3} și B = {2, 3, 4}, A ∪ B = {1, 2, 3, 4}, A ∩ B = {2, 3} și A \ B = {1}.

Exemplu

Știm:A = \{1, 2, 3\}, B = \{2, 3, 4\}

A \cup B = \{1, 2, 3, 4\}
A \cap B = \{2, 3\},\ A \setminus B = \{1\}

Divizibilitatea numerelor naturale

1 formulă
Divizibilitatea numerelor naturale

Legătura dintre cmmdc și cmmmc

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{(a, b)}} \cdot {\htmlClass{fv fv-2}{[a, b]}} = {\htmlClass{fv fv-3}{a}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{b}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{(a, b)}}
cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{[a, b]}}
cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{a},\ \htmlClass{fv fv-3}{b}}
cele două numere

Folosește-o când cunoști c.m.m.d.c. și afli c.m.m.m.c., sau invers, fără să mai descompui numerele în factori primi.

Legătura dintre cmmdc și cmmmc

Când o folosesc?

Când cunoști c.m.m.d.c. și afli c.m.m.m.c., sau invers, fără să mai descompui numerele în factori primi.

Exemplu
(12, 18) = 6
[12, 18] = \frac{12 \cdot 18}{6} = \frac{216}{6} = 36

Rapoarte și proporții

4 formule
Ține minte!
Rapoarte și proporții

Proporția fundamentală

\boldsymbol{\frac{{\htmlClass{fv fv-1}{a}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{b}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{c}}}{{\htmlClass{fv fv-1}{d}}} \Leftrightarrow {\htmlClass{fv fv-1}{a}} \cdot {\htmlClass{fv fv-1}{d}} = {\htmlClass{fv fv-2}{b}} \cdot {\htmlClass{fv fv-2}{c}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a},\ \htmlClass{fv fv-1}{d}}
extremii
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b},\ \htmlClass{fv fv-2}{c}}
mezii

Folosește-o când cauți un termen necunoscut dintr-o proporție: produsul extremilor este egal cu produsul mezilor.

Proporția fundamentală

Când o folosesc?

Când cauți un termen necunoscut dintr-o proporție: produsul extremilor este egal cu produsul mezilor.

Produsul extremilor este egal cu produsul mezilor.

Exemplu
\frac{3}{4} = \frac{6}{8}
3 \cdot 8 = 4 \cdot 6 = 24
Ține minte!
Rapoarte și proporții

Procentul dintr-un număr

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{p}}\% \text{ din } {\htmlClass{fv fv-2}{a}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-1}{p}}}{100} \cdot {\htmlClass{fv fv-2}{a}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{p}}
procentul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{a}}
numărul din care calculezi

Folosește-o când calculezi o parte exprimată în procente dintr-un număr, de exemplu o reducere de preț.

Procentul dintr-un număr

Când o folosesc?

Când calculezi o parte exprimată în procente dintr-un număr, de exemplu o reducere de preț.

Un procent este o fracție cu numitorul 100: 25% înseamnă \(\frac{25}{100}\).

Exemplu
20\% \text{ din } 150 = \frac{20}{100} \cdot 150
= 30
Ține minte!
Rapoarte și proporții

Mărimi direct proporționale

\boldsymbol{\frac{{\htmlClass{fv fv-1}{a_1}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{b_1}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-1}{a_2}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{b_2}}} = {\htmlClass{fv fv-3}{k}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a_1},\ \htmlClass{fv fv-1}{a_2}}
valorile primei mărimi
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b_1},\ \htmlClass{fv fv-2}{b_2}}
valorile corespunzătoare ale celei de-a doua mărimi
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{k}}
coeficientul de proporționalitate

Folosește-o când două mărimi cresc sau scad împreună, de același număr de ori, cum sunt cantitatea cumpărată și prețul plătit.

Mărimi direct proporționale

Când o folosesc?

Când două mărimi cresc sau scad împreună, de același număr de ori, cum sunt cantitatea cumpărată și prețul plătit.

Dacă una dintre mărimi crește de un număr de ori, cealaltă crește de același număr de ori.

Exemplu

Știm:a_1 = 3, b_1 = 12, a_2 = 5

\frac{3}{12} = \frac{5}{b_2}
b_2 = \frac{12 \cdot 5}{3} = 20
Ține minte!
Rapoarte și proporții

Mărimi invers proporționale

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{a_1}} \cdot {\htmlClass{fv fv-2}{b_1}} = {\htmlClass{fv fv-1}{a_2}} \cdot {\htmlClass{fv fv-2}{b_2}} = {\htmlClass{fv fv-3}{k}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{a_1},\ \htmlClass{fv fv-1}{a_2}}
valorile primei mărimi
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b_1},\ \htmlClass{fv fv-2}{b_2}}
valorile corespunzătoare ale celei de-a doua mărimi
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{k}}
produsul constant

Folosește-o când una dintre mărimi crește de câteva ori, iar cealaltă scade de același număr de ori, cum sunt numărul muncitorilor și numărul zilelor de lucru.

Mărimi invers proporționale

Când o folosesc?

Când una dintre mărimi crește de câteva ori, iar cealaltă scade de același număr de ori, cum sunt numărul muncitorilor și numărul zilelor de lucru.

Dacă una dintre mărimi crește de un număr de ori, cealaltă scade de același număr de ori.

Exemplu

Știm:a_1 = 4, b_1 = 6, a_2 = 8

4 \cdot 6 = 8 \cdot b_2
b_2 = \frac{24}{8} = 3

Numere întregi

5 formule
Ține minte!
Numere întregi

Adunarea numerelor întregi

a, b — modulele numerelor, adică numerele fără semn.

Ambele pozitive \displaystyle \boldsymbol{(+a) + (+b) = +(a + b)}

Aduni modulele, iar rezultatul este pozitiv.

Ambele negative \displaystyle \boldsymbol{(-a) + (-b) = -(a + b)}

Aduni modulele, iar rezultatul este negativ.

Semne diferite \displaystyle \boldsymbol{(+a) + (-b) = a - b}

Scazi modulele. Rezultatul are semnul numărului cu modulul mai mare: (+3) + (−8) = −5.

Folosește-o când aduni numere întregi: la același semn aduni modulele și păstrezi semnul; la semne diferite scazi modulele.

Adunarea numerelor întregi

Când o folosesc?

Când aduni numere întregi: la același semn aduni modulele și păstrezi semnul; la semne diferite scazi modulele.

La semne diferite scazi modulele și păstrezi semnul numărului cu modulul mai mare: (+3) + (−8) = −5.

Exemplu
(-3) + (-5) = -(3 + 5)
= -8
Numere întregi

Scăderea numerelor întregi

A scădea un număr înseamnă a aduna opusul lui.

Scazi un pozitiv \displaystyle \boldsymbol{a - b = a + (-b)}

Scăderea lui b devine adunarea lui −b.

Scazi un negativ \displaystyle \boldsymbol{a - (-b) = a + b}

Scăderea unui număr negativ devine adunare: 5 − (−2) = 7.

Folosește-o când scazi un număr întreg: aduni opusul lui, deci scăderea unui număr negativ devine adunare.

Scăderea numerelor întregi

Când o folosesc?

Când scazi un număr întreg: aduni opusul lui, deci scăderea unui număr negativ devine adunare.

A scădea un număr înseamnă a aduna opusul lui.

Exemplu
4 - (-7) = 4 + 7
= 11
Ține minte!
Numere întregi

Înmulțirea numerelor întregi

Înmulțești modulele, apoi pui semnul după regula semnelor.

Semne egale \displaystyle \boldsymbol{(-a) \cdot (-b) = a \cdot b}

Minus ori minus dă plus: rezultatul este pozitiv.

Semne diferite \displaystyle \boldsymbol{(-a) \cdot b = -(a \cdot b)}

Minus ori plus dă minus: rezultatul este negativ.

Folosește-o când înmulțești numere întregi: înmulțești modulele, apoi stabilești semnul după regula semnelor.

Înmulțirea numerelor întregi

Când o folosesc?

Când înmulțești numere întregi: înmulțești modulele, apoi stabilești semnul după regula semnelor.

Semne egale dau un rezultat pozitiv, semne diferite dau un rezultat negativ.

Exemplu
(-3) \cdot (-4) = 3 \cdot 4
= 12
Numere întregi

Împărțirea numerelor întregi

Împarți modulele; semnul se pune ca la înmulțire. Împărțitorul nu poate fi 0.

Semne egale \displaystyle \boldsymbol{(-a) : (-b) = a : b}

Câtul este pozitiv.

Semne diferite \displaystyle \boldsymbol{(-a) : b = -(a : b)}

Câtul este negativ.

Folosește-o când împarți numere întregi: împarți modulele și stabilești semnul ca la înmulțire.

Împărțirea numerelor întregi

Când o folosesc?

Când împarți numere întregi: împarți modulele și stabilești semnul ca la înmulțire.

Regula semnelor este aceeași ca la înmulțire. Împărțitorul nu poate fi 0.

Exemplu
(-12) : 3 = -(12 : 3)
= -4
Ține minte!
Numere întregi

Ecuații de forma x + a = b și a · x = b

x — necunoscuta, a și b — numere întregi cunoscute.

Cu adunare \displaystyle \boldsymbol{x + a = b \Rightarrow x = b - a}

Treci a în celălalt membru, cu semn schimbat.

Cu înmulțire \displaystyle \boldsymbol{a \cdot x = b \Rightarrow x = b : a}

Împarți la coeficientul a, care trebuie să fie diferit de 0.

Folosește-o când rezolvi o ecuație: treci termenul cunoscut în celălalt membru cu semn schimbat sau împarți la coeficientul necunoscutei.

Ecuații de forma x + a = b și a · x = b

Când o folosesc?

Când rezolvi o ecuație: treci termenul cunoscut în celălalt membru cu semn schimbat sau împarți la coeficientul necunoscutei.

La \(a \cdot x = b\), coeficientul \(a\) este diferit de 0. Verifică soluția înlocuind-o în ecuație.

Exemplu
x + 7 = 3
x = 3 - 7 = -4

Elemente de statistică și probabilități

2 formule
Elemente de statistică și probabilități

Media aritmetică ponderată

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{m_p}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{a}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{p_1}} + {\htmlClass{fv fv-2}{b}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{p_2}}}{{\htmlClass{fv fv-3}{p_1}} + {\htmlClass{fv fv-3}{p_2}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{m_p}}
media ponderată
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{a},\ \htmlClass{fv fv-2}{b}}
valorile
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{p_1},\ \htmlClass{fv fv-3}{p_2}}
ponderile: de câte ori apare fiecare valoare

Folosește-o când valorile au ponderi diferite, de exemplu o notă de 8 care contează de trei ori și o notă de 4 care contează o dată.

Media aritmetică ponderată

Când o folosesc?

Când valorile au ponderi diferite, de exemplu o notă de 8 care contează de trei ori și o notă de 4 care contează o dată.

Exemplu
m_p = \frac{8 \cdot 3 + 4 \cdot 1}{3 + 1}
= \frac{28}{4} = 7
Ține minte!
Elemente de statistică și probabilități

Probabilitatea unui eveniment

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{p}} = \frac{\text{cazuri favorabile}}{\text{cazuri posibile}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{p}}
probabilitatea, un număr între 0 și 1

Folosește-o când calculezi probabilitatea unui eveniment, de exemplu ca bila extrasă dintr-o urnă să fie roșie.

Probabilitatea unui eveniment

Când o folosesc?

Când calculezi probabilitatea unui eveniment, de exemplu ca bila extrasă dintr-o urnă să fie roșie.

Exemplu
\text{3 bile roșii din 12 bile}
p = \frac{3}{12} = \frac{1}{4} = 0{,}25

Drepte și unghiuri

7 formule · 4 figuri
Drepte și unghiuri

Unghiuri complementare

\boldsymbol{m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{AOB}}}) + m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{BOC}}}) = 90^\circ}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{AOB}},\ \htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{BOC}}}
cele două unghiuri, cu suma măsurilor de 90°

Folosește-o când cunoști un unghi și îi afli complementul: scazi măsura lui din 90°.

Unghiuri complementare

Când o folosesc?

Când cunoști un unghi și îi afli complementul: scazi măsura lui din 90°.

Două unghiuri sunt complementare dacă suma măsurilor lor este 90°.

Desen
Unghiuri complementare35°55°OABC
Unghiurile AOB și BOC formează împreună un unghi drept: 35° + 55° = 90°.
Exemplu
m(\sphericalangle \mathrm{AOB}) = 35^\circ
m(\sphericalangle \mathrm{BOC}) = 90^\circ - 35^\circ = 55^\circ
Drepte și unghiuri

Unghiuri suplementare

\boldsymbol{m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{AOB}}}) + m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{BOC}}}) = 180^\circ}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{AOB}},\ \htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{BOC}}}
cele două unghiuri, cu suma măsurilor de 180°

Folosește-o când cunoști un unghi și îi afli suplementul: scazi măsura lui din 180°.

Unghiuri suplementare

Când o folosesc?

Când cunoști un unghi și îi afli suplementul: scazi măsura lui din 180°.

Două unghiuri sunt suplementare dacă suma măsurilor lor este 180°.

Desen
Unghiuri suplementare110°70°OABC
OA și OC sunt în prelungire, iar cele două unghiuri formează un unghi alungit: 110° + 70° = 180°.
Exemplu
m(\sphericalangle \mathrm{AOB}) = 110^\circ
m(\sphericalangle \mathrm{BOC}) = 180^\circ - 110^\circ = 70^\circ
Ține minte!
Drepte și unghiuri

Clasificarea unghiurilor după măsură

Tipul unghiului, după măsura lui x, în grade.

Unghi ascuțit \displaystyle \boldsymbol{0^\circ < x < 90^\circ}

Mai mic decât un unghi drept.

Unghi drept \displaystyle \boldsymbol{x = 90^\circ}

Laturile lui sunt perpendiculare.

Unghi obtuz \displaystyle \boldsymbol{90^\circ < x < 180^\circ}

Mai mare decât un unghi drept, dar mai mic decât unul alungit.

Unghi alungit \displaystyle \boldsymbol{x = 180^\circ}

Laturile lui sunt semidrepte opuse.

Folosește-o când stabilești tipul unui unghi după măsura lui.

Clasificarea unghiurilor după măsură

Când o folosesc?

Când stabilești tipul unui unghi după măsura lui.

Unghiul cu măsura de 0° se numește unghi nul.

Desen
Tipurile de unghiuri50°130°ascuțitdreptobtuz180° · alungit
Ascuțit: mai mic de 90°. Drept: exact 90°. Obtuz: între 90° și 180°. Alungit: exact 180°, laturile sunt în prelungire.
Exemplu

Știm:x = 120^\circ

90^\circ < 120^\circ < 180^\circ
\text{unghiul este obtuz}
Drepte și unghiuri

Unghiurile opuse la vârf

Dreptele AC și BD se intersectează în O și formează patru unghiuri.

Prima pereche \displaystyle \boldsymbol{\sphericalangle \mathbf{AOB} \equiv \sphericalangle \mathbf{COD}}

Se citește: „unghiul AOB este congruent cu unghiul COD”. Unghiurile opuse la vârf au aceeași măsură.

A doua pereche \displaystyle \boldsymbol{\sphericalangle \mathbf{BOC} \equiv \sphericalangle \mathbf{AOD}}

Celelalte două unghiuri sunt și ele opuse la vârf, deci au aceeași măsură.

Unghiuri alăturate \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{AOB}) +} \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{BOC}) = 180^\circ}

Două unghiuri vecine formează un unghi alungit, deci sunt suplementare: 70° + 110° = 180°.

Folosește-o când două drepte se intersectează: unghiurile opuse la vârf au aceeași măsură.

Unghiurile opuse la vârf

Când o folosesc?

Când două drepte se intersectează: unghiurile opuse la vârf au aceeași măsură.

Semnul ≡ înseamnă că unghiurile sunt congruente, adică au măsuri egale.

Desen
Unghiuri opuse la vârf70°70°110°110°ACBDO
Dreptele AC și BD se intersectează în O. Unghiurile opuse la vârf sunt egale două câte două (70° și 70°, 110° și 110°), iar două unghiuri vecine au împreună 180°.
Exemplu

Știm:m(\sphericalangle \mathrm{AOB}) = 70^\circ

m(\sphericalangle \mathrm{COD}) = 70^\circ
m(\sphericalangle \mathrm{BOC}) = 180^\circ - 70^\circ = 110^\circ
Drepte și unghiuri

Suma unghiurilor în jurul unui punct

\boldsymbol{m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle O_1}}) + m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle O_2}}) + m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle O_3}})} \boldsymbol{= 360^\circ}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle O_1},\ \htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle O_2},\ \htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle O_3}}
unghiurile din jurul punctului O, fără suprapuneri

Folosește-o când cunoști măsurile tuturor unghiurilor din jurul unui punct, mai puțin una, și o afli pe cea rămasă.

Suma unghiurilor în jurul unui punct

Când o folosesc?

Când cunoști măsurile tuturor unghiurilor din jurul unui punct, mai puțin una, și o afli pe cea rămasă.

Desen
Unghiurile din jurul unui punct110°130°120°OABC
Cele trei unghiuri acoperă tot planul din jurul lui O: 110° + 130° + 120° = 360°.
Exemplu
m(\sphericalangle O_3) = 360^\circ - 100^\circ - 150^\circ
= 110^\circ
Drepte și unghiuri

Bisectoarea unui unghi

OC — bisectoarea unghiului AOB.

Unghiuri egale \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{AOC}) = m(\sphericalangle \mathbf{COB})}

Bisectoarea împarte unghiul în două unghiuri congruente.

Jumătatea unghiului \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{AOC}) = \frac{m(\sphericalangle \mathbf{AOB})}{2}}

Fiecare dintre ele este jumătate din unghiul AOB.

Folosește-o când OC este bisectoarea unghiului AOB și afli măsura fiecărei jumătăți.

Bisectoarea unui unghi

Când o folosesc?

Când OC este bisectoarea unghiului AOB și afli măsura fiecărei jumătăți.

Bisectoarea OC împarte unghiul AOB în două unghiuri congruente.

Desen
Bisectoarea unui unghi30°30°OABC
Unghiul AOB are măsura de 60°, iar semidreapta OC este bisectoarea lui.
Exemplu
m(\sphericalangle \mathrm{AOC}) = \frac{80^\circ}{2}
= 40^\circ
Drepte și unghiuri

Mediatoarea unui segment

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{P}} \in {\htmlClass{fv fv-1}{d}} \Leftrightarrow {\htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{PA}}} = {\htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{PB}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{d}}
mediatoarea segmentului AB
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{P}}
un punct oarecare
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{PA}},\ \htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{PB}}}
distanțele de la P la capetele segmentului

Folosește-o când un punct se află pe mediatoarea unui segment: este la aceeași distanță de capetele lui.

Mediatoarea unui segment

Când o folosesc?

Când un punct se află pe mediatoarea unui segment: este la aceeași distanță de capetele lui.

Mediatoarea este dreapta perpendiculară pe segment, dusă prin mijlocul lui.

Desen
Mediatoarea unui segmentABMPQ
Segmentul AB are mijlocul M, iar dreapta PQ este mediatoarea lui.
Exemplu

Știm:P \in d, \mathrm{PA} = 7

\mathrm{PB} = \mathrm{PA}
\mathrm{PB} = 7
Figură

Drepte paralele tăiate de o secantă

Drepte paralele tăiate de o secantăABCDEFPQ
Dreptele paralele d și e sunt tăiate de secanta PQ în punctele E și F.
Figură

Unghiuri alterne interne

Unghiuri alterne interne45°45°ABCDEFPQ
Dreptele paralele AB și CD sunt tăiate de secanta PQ, iar unghiurile alterne interne marcate la E și F sunt egale.
Figură

Drepte perpendiculare

Drepte perpendiculareABCDO
Dreptele AB și CD sunt perpendiculare și se intersectează în punctul O.
Figură

Distanța de la un punct la o dreaptă

Distanța de la un punct la o dreaptăABNPQ
Din punctul P se coboară perpendiculara PN pe dreapta AB, iar segmentul PQ este oblic.

Triunghiul

4 formule · 1 figură
Ține minte!
Triunghiul

Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi

\boldsymbol{m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{A}}}) + m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{B}}}) + m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{C}}}) = 180^\circ}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{A}},\ \htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{B}},\ \htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{C}}}
unghiurile triunghiului

Folosește-o când cunoști măsurile a două unghiuri ale unui triunghi și o afli pe a treia.

Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi

Când o folosesc?

Când cunoști măsurile a două unghiuri ale unui triunghi și o afli pe a treia.

Desen
Unghiurile unui triunghi80°60°40°BCA
Oricum ar arăta triunghiul, unghiurile lui însumează 180°: 80° + 60° + 40° = 180°.
Exemplu
m(\sphericalangle \mathrm{C}) = 180^\circ - 60^\circ - 80^\circ
= 40^\circ
Triunghiul

Centrul de greutate pe mediană

G — centrul de greutate, pe mediana AM, de la vârful A la mijlocul M al laturii.

Spre vârf \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AG} = \frac{2}{3} \mathbf{AM}}

De la vârf până la G sunt două treimi din mediană.

Spre latură \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{GM} = \frac{1}{3} \mathbf{AM}}

De la G până la mijlocul laturii este o treime din mediană, deci AG = 2 · GM.

Folosește-o când cunoști lungimea unei mediane și afli la ce distanță de vârf și de mijlocul laturii se află centrul de greutate.

Centrul de greutate pe mediană

Când o folosesc?

Când cunoști lungimea unei mediane și afli la ce distanță de vârf și de mijlocul laturii se află centrul de greutate.

Centrul de greutate împarte fiecare mediană în raportul 2 : 1, măsurat de la vârf.

Desen
Centrul de greutateABCMNPG
Medianele se intersectează în G. Pe mediana AM, AG este dublul lui GM: AG = 2/3 · AM.
Exemplu

Știm:\mathrm{AM} = 9

\mathrm{AG} = \frac{2}{3} \cdot 9 = 6
\mathrm{GM} = \frac{1}{3} \cdot 9 = 3
Triunghiul

Mediana unui triunghi

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{BM}}} = {\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{MC}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{BC}}}}{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{BM}},\ \htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{MC}}}
jumătățile laturii BC
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{BC}}}
latura pe care cade mediana AM

Folosește-o când AM este mediană și afli lungimea segmentelor pe care le determină pe latura opusă.

Mediana unui triunghi

Când o folosesc?

Când AM este mediană și afli lungimea segmentelor pe care le determină pe latura opusă.

Mediana AM unește vârful A cu mijlocul M al laturii opuse BC.

Desen
Mediana unui triunghiABCM
AM este mediana: M este mijlocul laturii BC, deci BM = MC.
Exemplu

Știm:\mathrm{BC} = 14

\mathrm{BM} = \mathrm{MC}
= \frac{14}{2} = 7
Triunghiul

Înălțimea unui triunghi

AD — înălțimea din vârful A pe latura opusă BC.

Perpendiculara \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AD} \perp \mathbf{BC}}

Se citește: „AD este perpendiculară pe BC”. Înălțimea pleacă din vârf și cade perpendicular pe latura opusă.

Unghiuri drepte \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{ADB}) =} \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{ADC}) = 90^\circ}

La piciorul înălțimii se formează două unghiuri drepte.

Folosește-o când ai nevoie de distanța de la un vârf la latura opusă, de exemplu pentru aria triunghiului.

Înălțimea unui triunghi

Când o folosesc?

Când ai nevoie de distanța de la un vârf la latura opusă, de exemplu pentru aria triunghiului.

Înălțimea este perpendiculara dusă dintr-un vârf pe latura opusă. Într-un triunghi obtuzunghic, două înălțimi cad pe prelungirile laturilor.

Desen
Înălțimea unui triunghiABCD
AD este înălțimea din A: cade perpendicular pe latura opusă, BC.
Exemplu

Știm:\mathrm{AD} \perp \mathrm{BC}, \mathrm{BC} = 10, \mathrm{AD} = 6

A_{\mathrm{ABC}} = \frac{\mathrm{BC} \cdot \mathrm{AD}}{2} = \frac{10 \cdot 6}{2}
A_{\mathrm{ABC}} = 30
Figură

Unghiul exterior al unui triunghi

Unghiul exterior al unui triunghi135°ABCD
În triunghiul ABC, latura AB este prelungită dincolo de B până în D, formând un unghi exterior la B.

Congruența triunghiurilor

7 formule
Ține minte!
Congruența triunghiurilor

Teorema lui Pitagora

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{c_1}}^2 + {\htmlClass{fv fv-1}{c_2}}^2 = {\htmlClass{fv fv-2}{i}}^2}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{c_1},\ \htmlClass{fv fv-1}{c_2}}
catetele, laturile care formează unghiul drept
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{i}}
ipotenuza, latura opusă unghiului drept

Folosește-o: Într-un triunghi dreptunghic, când cunoști două laturi și o afli pe a treia.

Teorema lui Pitagora

Când o folosesc?

Într-un triunghi dreptunghic, când cunoști două laturi și o afli pe a treia.

Într-un triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei.

Exemplu

Știm:c_1 = 3, c_2 = 4

i^2 = 3^2 + 4^2 = 9 + 16 = 25
i = \sqrt{25} = 5
Congruența triunghiurilor

Teorema medianei în triunghiul dreptunghic

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{m}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{i}}}{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{m}}
mediana dusă din vârful unghiului drept
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{i}}
ipotenuza

Folosește-o: În triunghiul dreptunghic, când calculezi mediana dusă din vârful unghiului drept.

Teorema medianei în triunghiul dreptunghic

Când o folosesc?

În triunghiul dreptunghic, când calculezi mediana dusă din vârful unghiului drept.

Mediana dusă din vârful unghiului drept este egală cu jumătate din ipotenuză.

Desen
Mediana din unghiul dreptBCAM
M este mijlocul ipotenuzei BC, iar mediana AM este egală cu BM și cu MC: AM = BC/2.
Exemplu

Știm:i = 10

m = \frac{10}{2}
= 5
Ține minte!
Congruența triunghiurilor

Proprietățile triunghiului isoscel

AB și AC — laturile egale, A — vârful, B și C — unghiurile de la bază.

Unghiurile de la bază \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AB} = \mathbf{AC} \Leftrightarrow} \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{B}) = m(\sphericalangle \mathbf{C})}

Laturile egale și unghiurile de la bază egale merg împreună.

Un unghi de la bază \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{B}) = \frac{180^\circ - m(\sphericalangle \mathbf{A})}{2}}

Scazi unghiul din vârf din 180° și împarți la 2.

Folosește-o când un triunghi are două laturi egale: unghiurile de la bază sunt egale și le afli din unghiul din vârf.

Proprietățile triunghiului isoscel

Când o folosesc?

Când un triunghi are două laturi egale: unghiurile de la bază sunt egale și le afli din unghiul din vârf.

În triunghiul isoscel, mediana, bisectoarea și înălțimea duse din vârf coincid.

Desen
Triunghi isoscelABCH
Laturile AB și AC sunt congruente; AH este înălțime, mediană, bisectoare și mediatoare.
Exemplu
m(\sphericalangle \mathrm{B}) = \frac{180^\circ - 40^\circ}{2}
= 70^\circ
Congruența triunghiurilor

Proprietățile triunghiului echilateral

Toate laturile au aceeași lungime, l.

Unghiurile \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{A}) = m(\sphericalangle \mathbf{B})} \displaystyle \boldsymbol{= m(\sphericalangle \mathbf{C}) = 60^\circ}

Toate unghiurile sunt egale și au câte 60°.

Perimetrul \displaystyle \boldsymbol{P = 3l}

Perimetrul este triplul laturii.

Folosește-o când un triunghi are toate laturile egale: fiecare unghi are 60°, iar perimetrul este triplul laturii.

Proprietățile triunghiului echilateral

Când o folosesc?

Când un triunghi are toate laturile egale: fiecare unghi are 60°, iar perimetrul este triplul laturii.

Toate laturile sunt egale, iar din fiecare vârf mediana, bisectoarea și înălțimea coincid.

Desen
Triunghi echilateral60°ABC
Toate laturile sunt congruente, toate unghiurile au 60°.
Exemplu
P = 3 \cdot 8
= 24
Congruența triunghiurilor

Unghiurile triunghiului dreptunghic

Triunghiul ABC dreptunghic în A.

Unghiul drept \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{A}) = 90^\circ}

Latura opusă lui, BC, este ipotenuza, cea mai lungă latură.

Unghiurile ascuțite \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{B}) + m(\sphericalangle \mathbf{C}) = 90^\circ}

Celelalte două unghiuri sunt complementare.

Folosește-o când cunoști un unghi ascuțit al unui triunghi dreptunghic și îl afli pe celălalt.

Unghiurile triunghiului dreptunghic

Când o folosesc?

Când cunoști un unghi ascuțit al unui triunghi dreptunghic și îl afli pe celălalt.

Unghiurile ascuțite sunt complementare. Ipotenuza BC, opusă unghiului drept, este cea mai lungă latură.

Desen
Unghiurile ascuțite ale triunghiului dreptunghic35°55°ABC
Unghiul A este drept, iar unghiurile ascuțite sunt complementare: 35° + 55° = 90°.
Exemplu
m(\sphericalangle \mathrm{C}) = 90^\circ - 35^\circ
= 55^\circ
Ține minte!
Congruența triunghiurilor

Teorema unghiului de 30°

\boldsymbol{m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{C}}}) = 30^\circ \Rightarrow} \boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{AB}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{BC}}}}{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{C}}}
unghiul de 30°
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{AB}}}
cateta opusă unghiului de 30°
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{BC}}}
ipotenuza

Folosește-o când un triunghi dreptunghic are un unghi de 30° și afli cateta opusă lui din ipotenuză, sau invers.

Teorema unghiului de 30°

Când o folosesc?

Când un triunghi dreptunghic are un unghi de 30° și afli cateta opusă lui din ipotenuză, sau invers.

În triunghiul ABC dreptunghic în A, cateta opusă unghiului de 30° este jumătate din ipotenuză.

Desen
Teorema unghiului de 30°30°ABC
În triunghiul dreptunghic ABC, cateta AB, opusă unghiului de 30°, este jumătate din ipotenuza BC.
Exemplu

Știm:\mathrm{BC} = 16

\mathrm{AB} = \frac{16}{2}
= 8
Congruența triunghiurilor

Teorema unghiului de 15°

\boldsymbol{m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{C}}}) = 15^\circ \Rightarrow} \boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{AD}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{BC}}}}{4}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{C}}}
unghiul de 15°
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{AD}}}
înălțimea din vârful unghiului drept
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{BC}}}
ipotenuza

Folosește-o când un triunghi dreptunghic are un unghi de 15° și afli înălțimea dusă din vârful unghiului drept.

Teorema unghiului de 15°

Când o folosesc?

Când un triunghi dreptunghic are un unghi de 15° și afli înălțimea dusă din vârful unghiului drept.

În triunghiul ABC dreptunghic în A, cu înălțimea AD, un unghi de 15° face ca înălțimea să fie un sfert din ipotenuză.

Desen
Teorema unghiului de 15°15°BCAD
În triunghiul dreptunghic ABC cu unghiul C de 15°, înălțimea AD este un sfert din ipotenuza BC.
Exemplu

Știm:\mathrm{BC} = 24

\mathrm{AD} = \frac{24}{4}
= 6

Cercul

2 formule
Cercul

Raza și diametrul cercului

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{d}} = 2{\htmlClass{fv fv-2}{r}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{d}}
diametrul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{r}}
raza

Folosește-o când cunoști raza unui cerc și afli diametrul, sau invers.

Raza și diametrul cercului

Când o folosesc?

Când cunoști raza unui cerc și afli diametrul, sau invers.

Toate razele unui cerc sunt egale; diametrul este coarda care trece prin centru și cea mai lungă coardă.

Desen
Raza și diametrulrrrOABC
OC este o rază. AB este un diametru: trece prin centrul O și este format din două raze.
Exemplu

Știm:r = 7

d = 2 \cdot 7
= 14
Cercul

Unghiul la centru

\boldsymbol{m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{AOB}}}) = m(\text{arcul } {\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{AB}}})}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{AOB}}}
unghiul la centru, cu vârful în centrul O
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{AB}}}
arcul cuprins între laturile unghiului

Folosește-o când afli măsura unui arc din unghiul la centru care îl cuprinde, sau invers.

Unghiul la centru

Când o folosesc?

Când afli măsura unui arc din unghiul la centru care îl cuprinde, sau invers.

Unghiul la centru are vârful în centrul cercului; măsura lui este egală cu măsura arcului cuprins între laturi.

Desen
Unghiul la centru100°OAB
Unghiul AOB, cu vârful în centrul O, și arcul AB cuprins între laturile lui au aceeași măsură: 100°.
Exemplu

Știm:m(\sphericalangle \mathrm{AOB}) = 100^\circ

m(\text{arcul } \mathrm{AB}) = m(\sphericalangle \mathrm{AOB})
m(\text{arcul } \mathrm{AB}) = 100^\circ

Ups! Nu am găsit formula asta.

Încearcă alt cuvânt, de exemplu „arie”, „volum” sau „putere”, ori caută în toate clasele.

Am găsit-o în altă clasă:

Caută în toate clasele

Formula nu e în filtrele alese.

Căutarea ta are rezultate în celelalte formule ale clasei. Scoate filtrele ca să le vezi.

Recapitulare Clasa a VI-a

Parcurge formulele „Ține minte!” și testează ce ai reținut.

14 formule „Ține minte!”

Testează ce ai reținut