Sari la conținut

Formule Clasa a VII-a

Tot ce ai nevoie, explicat simplu și pus pe înțelesul tău.

44 rezultate

Mulțimea numerelor reale

4 formule
Ține minte!
Mulțimea numerelor reale

Media geometrică a două numere

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{m_g}} = \sqrt{{\htmlClass{fv fv-2}{a}} \cdot {\htmlClass{fv fv-2}{b}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{m_g}}
media geometrică
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{a},\ \htmlClass{fv fv-2}{b}}
cele două numere, pozitive

Folosește-o: Apare des în triunghiul dreptunghic: înălțimea este media geometrică a proiecțiilor catetelor.

Media geometrică a două numere

Când o folosesc?

Apare des în triunghiul dreptunghic: înălțimea este media geometrică a proiecțiilor catetelor.

Exemplu
m_g = \sqrt{4 \cdot 9}
= \sqrt{36} = 6
Ține minte!
Mulțimea numerelor reale

Rădăcina pătrată

Rădăcina pătrată a unui număr nenegativ nu este niciodată negativă.

Radicalul unui pătrat \displaystyle \boldsymbol{\sqrt{a^2} = |a|}

Rezultatul este modulul lui a: √((−5)²) = 5.

Pătratul unui radical \displaystyle \boldsymbol{\left(\sqrt{a}\right)^2 = a}

Pentru a ≥ 0, radicalul ridicat la pătrat dă chiar numărul.

Folosește-o când simplifici radicalul unui pătrat: rezultatul este modulul numărului, deci nu poate fi negativ.

Rădăcina pătrată

Când o folosesc?

Când simplifici radicalul unui pătrat: rezultatul este modulul numărului, deci nu poate fi negativ.

Rădăcina pătrată a unui număr nenegativ este numărul nenegativ care, ridicat la pătrat, dă acel număr: \(\sqrt{49} = 7\).

Exemplu
\sqrt{(-5)^2} = |-5|
= 5
Ține minte!
Mulțimea numerelor reale

Reguli de calcul cu radicali

a, b — numere nenegative. Atenție: √(a + b) nu este √a + √b.

Produsul \displaystyle \boldsymbol{\sqrt{a \cdot b} = \sqrt{a} \cdot \sqrt{b}}

Radicalul unui produs este produsul radicalilor.

Câtul \displaystyle \boldsymbol{\sqrt{\frac{a}{b}} = \frac{\sqrt{a}}{\sqrt{b}}}

Radicalul unui cât este câtul radicalilor, cu b > 0.

Scoaterea de sub radical \displaystyle \boldsymbol{\sqrt{a^2 \cdot b} = a\sqrt{b}}

Un factor la pătrat iese de sub radical: √50 = √(25 · 2) = 5√2.

Folosește-o când înmulțești sau împarți radicali ori scoți factori de sub radical, de exemplu √50 = 5√2.

Reguli de calcul cu radicali

Când o folosesc?

Când înmulțești sau împarți radicali ori scoți factori de sub radical, de exemplu √50 = 5√2.

Regulile sunt valabile pentru \(a, b \geq 0\) (la cât, \(b > 0\)). Atenție: \(\sqrt{a + b}\) nu este egal cu \(\sqrt{a} + \sqrt{b}\).

Exemplu
\sqrt{4 \cdot 25} = \sqrt{4} \cdot \sqrt{25}
= 2 \cdot 5 = 10
Ține minte!
Mulțimea numerelor reale

Raționalizarea numitorului

Scapi de radicalul de la numitor amplificând fracția.

Cu un radical \displaystyle \boldsymbol{\frac{a}{\sqrt{b}} = \frac{a\sqrt{b}}{b}}

Amplifici cu √b, iar la numitor rămâne b.

Cu conjugatul \displaystyle \boldsymbol{\frac{a}{\sqrt{b} - \sqrt{c}} = \frac{a\left(\sqrt{b} + \sqrt{c}\right)}{b - c}}

Amplifici cu √b + √c, conjugatul numitorului; produsul lor, b − c, nu mai are radicali.

Folosește-o când la numitor ai un radical: amplifici fracția cu radicalul sau cu conjugatul numitorului.

Raționalizarea numitorului

Când o folosesc?

Când la numitor ai un radical: amplifici fracția cu radicalul sau cu conjugatul numitorului.

Numitorii \(\sqrt{b} - \sqrt{c}\) și \(\sqrt{b} + \sqrt{c}\) se numesc conjugați: produsul lor, \(b - c\), nu mai are radicali.

Exemplu
\frac{6}{\sqrt{3}} = \frac{6\sqrt{3}}{3}
= 2\sqrt{3}

Ecuații și sisteme de ecuații

2 formule
Ține minte!
Ecuații și sisteme de ecuații

Ecuația de gradul I cu o necunoscută

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{a}} {\htmlClass{fv fv-1}{x}} + {\htmlClass{fv fv-3}{b}} = 0 \Rightarrow {\htmlClass{fv fv-1}{x}} = -\frac{{\htmlClass{fv fv-3}{b}}}{{\htmlClass{fv fv-2}{a}}}} \boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-2}{a}} \neq 0}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{x}}
necunoscuta
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{a}}
coeficientul necunoscutei
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{b}}
termenul liber

Folosește-o când rezolvi o ecuație de gradul I: treci termenii fără necunoscută în celălalt membru, apoi împarți la coeficientul necunoscutei.

Ecuația de gradul I cu o necunoscută

Când o folosesc?

Când rezolvi o ecuație de gradul I: treci termenii fără necunoscută în celălalt membru, apoi împarți la coeficientul necunoscutei.

Treci termenul liber în celălalt membru, cu semn schimbat, apoi împarți la coeficientul necunoscutei. Verifică soluția înlocuind-o în ecuație.

Exemplu
2x + 6 = 0 \Rightarrow 2x = -6
x = -3
Ține minte!
Ecuații și sisteme de ecuații

Sistemul de două ecuații cu două necunoscute

\boldsymbol{\begin{cases} {\htmlClass{fv fv-2}{a_1}} {\htmlClass{fv fv-1}{x}} + {\htmlClass{fv fv-2}{b_1}} {\htmlClass{fv fv-1}{y}} = {\htmlClass{fv fv-3}{c_1}} \\ {\htmlClass{fv fv-2}{a_2}} {\htmlClass{fv fv-1}{x}} + {\htmlClass{fv fv-2}{b_2}} {\htmlClass{fv fv-1}{y}} = {\htmlClass{fv fv-3}{c_2}} \end{cases}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{x},\ \htmlClass{fv fv-1}{y}}
necunoscutele
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{a_1},\ \htmlClass{fv fv-2}{b_1},\ \htmlClass{fv fv-2}{a_2},\ \htmlClass{fv fv-2}{b_2}}
coeficienții necunoscutelor
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{c_1},\ \htmlClass{fv fv-3}{c_2}}
termenii liberi

Folosește-o când o problemă are două mărimi necunoscute, legate prin două relații.

Sistemul de două ecuații cu două necunoscute

Când o folosesc?

Când o problemă are două mărimi necunoscute, legate prin două relații.

Metoda substituției: scoți o necunoscută dintr-o ecuație și o înlocuiești în cealaltă. Metoda reducerii: înmulțești ecuațiile cu numere potrivite și le aduni, ca să dispară o necunoscută.

Exemplu
\begin{cases} x + y = 5 \\ x - y = 1 \end{cases} \text{adunăm: } 2x = 6 \Rightarrow x = 3
y = 5 - 3 = 2

Reprezentarea datelor în plan

4 formule
Reprezentarea datelor în plan

Media aritmetică ponderată

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{m_p}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{a}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{p_1}} + {\htmlClass{fv fv-2}{b}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{p_2}}}{{\htmlClass{fv fv-3}{p_1}} + {\htmlClass{fv fv-3}{p_2}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{m_p}}
media ponderată
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{a},\ \htmlClass{fv fv-2}{b}}
valorile
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{p_1},\ \htmlClass{fv fv-3}{p_2}}
ponderile: de câte ori apare fiecare valoare

Folosește-o când valorile au ponderi diferite, de exemplu o notă de 8 care contează de trei ori și o notă de 4 care contează o dată.

Media aritmetică ponderată

Când o folosesc?

Când valorile au ponderi diferite, de exemplu o notă de 8 care contează de trei ori și o notă de 4 care contează o dată.

Exemplu
m_p = \frac{8 \cdot 3 + 4 \cdot 1}{3 + 1}
= \frac{28}{4} = 7
Reprezentarea datelor în plan

Distanța dintre două puncte

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{AB}}} = \sqrt{({\htmlClass{fv fv-3}{x_B}} - {\htmlClass{fv fv-2}{x_A}})^2 + ({\htmlClass{fv fv-3}{y_B}} - {\htmlClass{fv fv-2}{y_A}})^2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{AB}}}
distanța dintre punctele A și B
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{x_A},\ \htmlClass{fv fv-2}{y_A}}
coordonatele punctului A
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{x_B},\ \htmlClass{fv fv-3}{y_B}}
coordonatele punctului B

Folosește-o când cunoști coordonatele a două puncte și calculezi lungimea segmentului determinat de ele.

Distanța dintre două puncte

Când o folosesc?

Când cunoști coordonatele a două puncte și calculezi lungimea segmentului determinat de ele.

Exemplu
A(0, 0),\ B(3, 4) \mathrm{AB} = \sqrt{(3 - 0)^2 + (4 - 0)^2}
\mathrm{AB} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5
Reprezentarea datelor în plan

Produsul cartezian a două mulțimi

A are m elemente, iar B are n elemente.

Definiția \displaystyle \boldsymbol{A \times B =} \displaystyle \boldsymbol{\{(x, y) \mid x \in A, y \in B\}}

Toate perechile ordonate cu primul element din A și al doilea din B. (1, 2) și (2, 1) sunt perechi diferite.

Numărul perechilor \displaystyle \boldsymbol{\operatorname{card}(A \times B) = m \cdot n}

Numărul de perechi este produsul numerelor de elemente.

Folosește-o când formezi toate perechile cu primul element din A și al doilea din B, de exemplu toate combinațiile de tricou și pantaloni.

Produsul cartezian a două mulțimi

Când o folosesc?

Când formezi toate perechile cu primul element din A și al doilea din B, de exemplu toate combinațiile de tricou și pantaloni.

Perechile sunt ordonate: (1, 2) și (2, 1) sunt perechi diferite.

Exemplu
A = \{1, 2, 3\},\ B = \{a, b\}
\operatorname{card}(A \times B) = 3 \cdot 2 = 6
Reprezentarea datelor în plan

Punctul în sistemul de axe ortogonale

Originea sistemului de axe este O(0, 0).

Coordonatele \displaystyle \boldsymbol{M(x_M, y_M)}

Primul număr, abscisa, se citește pe axa orizontală Ox; al doilea, ordonata, pe axa verticală Oy.

Pe axa Ox \displaystyle \boldsymbol{M \in Ox \Leftrightarrow y_M = 0}

Un punct de pe axa orizontală are ordonata 0.

Pe axa Oy \displaystyle \boldsymbol{M \in Oy \Leftrightarrow x_M = 0}

Un punct de pe axa verticală are abscisa 0.

Folosește-o când reprezinți un punct după coordonatele lui sau citești coordonatele unui punct dintr-un grafic.

Punctul în sistemul de axe ortogonale

Când o folosesc?

Când reprezinți un punct după coordonatele lui sau citești coordonatele unui punct dintr-un grafic.

Abscisa se citește pe axa orizontală, ordonata pe cea verticală. Originea sistemului este O(0, 0).

Exemplu
A(3, 0):\ y_A = 0 \Rightarrow A \in Ox
B(0, -2):\ x_B = 0 \Rightarrow B \in Oy

Patrulatere

15 formule
Ține minte!
Patrulatere

Aria triunghiului

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{A}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{b}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{h}}}{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A}}
aria
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{b}}
baza, adică latura pe care cade înălțimea
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{h}}
înălțimea dusă pe acea latură

Folosește-o: Pentru orice triunghi, când cunoști o latură și înălțimea corespunzătoare ei.

Aria triunghiului

Când o folosesc?

Pentru orice triunghi, când cunoști o latură și înălțimea corespunzătoare ei.

Desen
Baza și înălțimea unui triunghibhABCD
Baza b = BC, iar înălțimea h = AD este dusă perpendicular pe ea.
Exemplu

Știm:b = 8, h = 5

A = \frac{8 \cdot 5}{2}
= \frac{40}{2} = 20
Ține minte!
Patrulatere

Aria triunghiului echilateral

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{A}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{l}}^2\sqrt{3}}{4}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A}}
aria
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{l}}
latura

Folosește-o când triunghiul are toate laturile egale și îi cunoști latura.

Aria triunghiului echilateral

Când o folosesc?

Când triunghiul are toate laturile egale și îi cunoști latura.

Desen
Triunghiul echilateral de latură lllABCH
Toate laturile au lungimea l. Aria este baza înmulțită cu înălțimea AH, totul împărțit la 2.
Exemplu

Știm:l = 4

A = \frac{4^2\sqrt{3}}{4}
= \frac{16\sqrt{3}}{4} = 4\sqrt{3}
Ține minte!
Patrulatere

Înălțimea triunghiului echilateral

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{h}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{l}}\sqrt{3}}{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{h}}
înălțimea
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{l}}
latura

Folosește-o când ai nevoie de înălțimea unui triunghi echilateral, de exemplu pentru arie.

Înălțimea triunghiului echilateral

Când o folosesc?

Când ai nevoie de înălțimea unui triunghi echilateral, de exemplu pentru arie.

Desen
Înălțimea triunghiului echilateralhll/2ABCH
Înălțimea AH cade în mijlocul laturii BC. Din Pitagora în triunghiul AHC: h² = l² − (l/2)².
Exemplu

Știm:l = 6

h = \frac{6\sqrt{3}}{2}
= 3\sqrt{3}
Patrulatere

Linia mijlocie în triunghi

MN — linia mijlocie, care unește mijloacele laturilor AB și AC.

Lungimea \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{MN} = \frac{\mathbf{BC}}{2}}

Linia mijlocie este jumătate din a treia latură.

Paralelismul \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{MN} \parallel \mathbf{BC}}

Se citește: „MN este paralelă cu BC”. Linia mijlocie este paralelă cu a treia latură.

Folosește-o când unești mijloacele a două laturi: segmentul e paralel cu a treia latură și are jumătate din ea.

Linia mijlocie în triunghi

Când o folosesc?

Când unești mijloacele a două laturi: segmentul e paralel cu a treia latură și are jumătate din ea.

Desen
Linia mijlocie în triunghiABCMN
MN unește mijloacele a două laturi: este paralelă cu a treia și jumătate din ea.
Exemplu

Știm:\mathrm{BC} = 14

\mathrm{MN} = \frac{14}{2}
= 7
Patrulatere

Linia mijlocie în trapez

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{m}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{B}} + {\htmlClass{fv fv-3}{b}}}{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{m}}
linia mijlocie
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{B}}
baza mare
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{b}}
baza mică

Folosește-o când calculezi linia mijlocie a unui trapez, segmentul care unește mijloacele laturilor neparalele.

Linia mijlocie în trapez

Când o folosesc?

Când calculezi linia mijlocie a unui trapez, segmentul care unește mijloacele laturilor neparalele.

Desen
Linia mijlocie în trapezmBbABCDMN
MN unește mijloacele laturilor neparalele, e paralelă cu bazele și are lungimea mediei lor.
Exemplu

Știm:B = 12, b = 8

m = \frac{12 + 8}{2}
= \frac{20}{2} = 10
Ține minte!
Patrulatere

Aria trapezului

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{A}} = \frac{({\htmlClass{fv fv-2}{B}} + {\htmlClass{fv fv-3}{b}}) \cdot {\htmlClass{fv fv-4}{h}}}{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A}}
aria
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{B}}
baza mare
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{b}}
baza mică
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-4}{h}}
înălțimea, distanța dintre baze

Folosește-o când cunoști cele două baze ale trapezului și distanța dintre ele.

Aria trapezului

Când o folosesc?

Când cunoști cele două baze ale trapezului și distanța dintre ele.

Desen
Bazele și înălțimea trapezuluiBbhABCDH
Baza mare B = AB, baza mică b = DC, iar înălțimea h = DH este distanța dintre baze.
Exemplu

Știm:B = 10, b = 6, h = 5

A = \frac{(10 + 6) \cdot 5}{2}
= \frac{80}{2} = 40
Ține minte!
Patrulatere

Aria rombului

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{A}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{d_1}} \cdot {\htmlClass{fv fv-2}{d_2}}}{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A}}
aria
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{d_1},\ \htmlClass{fv fv-2}{d_2}}
diagonalele

Folosește-o când cunoști diagonalele rombului; formula se aplică și pătratului.

Aria rombului

Când o folosesc?

Când cunoști diagonalele rombului; formula se aplică și pătratului.

Desen
Rombul și diagonalele luid₁d₂ABCDO
Diagonalele AC = d₁ și BD = d₂ sunt perpendiculare și se înjumătățesc în O.
Exemplu

Știm:d_1 = 12, d_2 = 7

A = \frac{12 \cdot 7}{2}
= \frac{84}{2} = 42
Ține minte!
Patrulatere

Diagonala pătratului

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{d}} = {\htmlClass{fv fv-2}{l}}\sqrt{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{d}}
diagonala
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{l}}
latura

Folosește-o când cunoști latura pătratului și îi afli diagonala, sau invers.

Diagonala pătratului

Când o folosesc?

Când cunoști latura pătratului și îi afli diagonala, sau invers.

Desen
Diagonala pătratuluilldABCD
Diagonala d este ipotenuza triunghiului dreptunghic isoscel ABC, cu catetele l: d² = l² + l².
Exemplu

Știm:l = 5

d = 5\sqrt{2}
Patrulatere

Diagonalele trapezului isoscel

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{AC}}} = {\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{BD}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{AC}},\ \htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{BD}}}
diagonalele trapezului

Folosește-o când trapezul are laturile neparalele egale: atunci și diagonalele lui sunt egale.

Diagonalele trapezului isoscel

Când o folosesc?

Când trapezul are laturile neparalele egale: atunci și diagonalele lui sunt egale.

Desen
Diagonalele trapezului isoscelABCD
Laturile neparalele AD și BC sunt egale, deci și diagonalele: AC = BD.
Exemplu

Știm:\mathrm{AD} = \mathrm{BC}, \mathrm{AC} = 9

\text{trapez isoscel} \Rightarrow \mathrm{BD} = \mathrm{AC}
\mathrm{BD} = 9
Ține minte!
Patrulatere

Proprietățile paralelogramului

Paralelogramul ABCD, cu diagonalele AC și BD care se intersectează în O.

Laturile opuse \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AB} = \mathbf{CD}, \; \mathbf{AD} = \mathbf{BC}}

Laturile opuse sunt paralele și egale.

Diagonalele \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AO} = \mathbf{OC}, \; \mathbf{BO} = \mathbf{OD}}

Diagonalele se înjumătățesc în O.

Unghiurile \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{A}) + m(\sphericalangle \mathbf{B}) = 180^\circ}

Două unghiuri alăturate sunt suplementare, iar unghiurile opuse sunt egale.

Folosește-o când ai un patrulater cu laturile opuse paralele și afli laturi, unghiuri sau jumătăți de diagonale.

Proprietățile paralelogramului

Când o folosesc?

Când ai un patrulater cu laturile opuse paralele și afli laturi, unghiuri sau jumătăți de diagonale.

Laturile opuse sunt paralele și egale, unghiurile opuse sunt egale, iar diagonalele se înjumătățesc în O.

Desen
ParalelogramulABCD
ABCD este un paralelogram parcurs în ordine, cu laturile opuse paralele și egale.
Exemplu
m(\sphericalangle \mathrm{B}) = 180^\circ - 70^\circ
= 110^\circ
Patrulatere

Proprietățile dreptunghiului

L — lungimea, l — lățimea. Toate unghiurile sunt drepte.

Diagonale egale \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AC} = \mathbf{BD}}

Diagonalele sunt egale și se înjumătățesc.

Lungimea diagonalei \displaystyle \boldsymbol{d = \sqrt{L^2 + l^2}}

Din teorema lui Pitagora, în triunghiul format de două laturi și diagonală.

Folosește-o când cunoști lungimea și lățimea unui dreptunghi și afli diagonala.

Proprietățile dreptunghiului

Când o folosesc?

Când cunoști lungimea și lățimea unui dreptunghi și afli diagonala.

Toate unghiurile sunt drepte, iar diagonalele sunt egale și se înjumătățesc.

Desen
Dreptunghiul cu diagonaleleABCDO
Dreptunghiul ABCD are ambele diagonale trasate, iar acestea se intersectează în O.
Exemplu

Știm:L = 8, l = 6

d = \sqrt{8^2 + 6^2}
= \sqrt{100} = 10
Patrulatere

Proprietățile rombului

d₁, d₂ — lungimile diagonalelor, l — latura. Toate laturile sunt egale.

Diagonalele \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AC} \perp \mathbf{BD}}

Se citește: „AC este perpendiculară pe BD”. Diagonalele sunt perpendiculare, se înjumătățesc și sunt bisectoarele unghiurilor.

Latura \displaystyle \boldsymbol{l^2 = \left(\frac{d_1}{2}\right)^2 + \left(\frac{d_2}{2}\right)^2}

Din teorema lui Pitagora, cu jumătățile diagonalelor drept catete.

Folosește-o când cunoști diagonalele unui romb și afli latura.

Proprietățile rombului

Când o folosesc?

Când cunoști diagonalele unui romb și afli latura.

Toate laturile sunt egale; diagonalele sunt perpendiculare, se înjumătățesc și sunt bisectoarele unghiurilor.

Desen
Rombul cu diagonaleleABCDO
Rombul ABCD are toate laturile egale, iar diagonalele AC și BD se intersectează perpendicular în O.
Exemplu

Știm:d_1 = 6, d_2 = 8

l = \sqrt{3^2 + 4^2}
= \sqrt{25} = 5
Patrulatere

Proprietățile pătratului

l — latura. Pătratul este și dreptunghi, și romb.

Diagonalele \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AC} = \mathbf{BD}, \; \mathbf{AC} \perp \mathbf{BD}}

Diagonalele sunt egale și perpendiculare; fiecare are lungimea l√2.

Perimetrul \displaystyle \boldsymbol{P = 4l}

Suma celor patru laturi egale.

Aria \displaystyle \boldsymbol{A = l^2}

Latura înmulțită cu ea însăși.

Folosește-o când afli perimetrul sau aria unui pătrat ori folosești diagonalele lui egale și perpendiculare.

Proprietățile pătratului

Când o folosesc?

Când afli perimetrul sau aria unui pătrat ori folosești diagonalele lui egale și perpendiculare.

Pătratul este și dreptunghi, și romb, deci are proprietățile amândurora. Diagonala lui este \(d = l\sqrt{2}\).

Desen
Pătratul și diagonalele luilABCDO
Laturile sunt egale, unghiurile sunt drepte; diagonalele sunt egale, perpendiculare și se înjumătățesc în O.
Exemplu
P = 4 \cdot 6 = 24
A = 6^2 = 36
Patrulatere

Proprietățile trapezului

Trapezul ABCD, cu bazele AB și CD.

Bazele \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AB} \parallel \mathbf{CD}}

Se citește: „AB este paralelă cu CD”. Trapezul are exact o pereche de laturi paralele.

Unghiurile de pe AD \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{A}) + m(\sphericalangle \mathbf{D}) = 180^\circ}

Unghiurile alăturate laturii neparalele AD sunt suplementare.

Unghiurile de pe BC \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{B}) + m(\sphericalangle \mathbf{C}) = 180^\circ}

La fel, unghiurile alăturate laturii BC sunt suplementare.

Folosește-o când cunoști un unghi al trapezului și îl afli pe cel alăturat aceleiași laturi neparalele.

Proprietățile trapezului

Când o folosesc?

Când cunoști un unghi al trapezului și îl afli pe cel alăturat aceleiași laturi neparalele.

Trapezul are exact o pereche de laturi paralele, numite baze. Trapezul dreptunghic are un unghi drept.

Desen
Unghiurile trapezului65°115°70°110°ABCD
Bazele AB și DC sunt paralele, deci unghiurile de pe aceeași latură neparalelă sunt suplementare: 65° + 115° = 180° și 70° + 110° = 180°.
Exemplu
m(\sphericalangle \mathrm{D}) = 180^\circ - 65^\circ
= 115^\circ
Patrulatere

Proprietățile trapezului isoscel

AB — baza mare, CD — baza mică.

Laturile neparalele \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{AD} = \mathbf{BC}}

Laturile neparalele sunt egale; la fel și diagonalele, AC = BD.

La baza mare \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{A}) = m(\sphericalangle \mathbf{B})}

Unghiurile de la baza mare sunt egale.

La baza mică \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{C}) = m(\sphericalangle \mathbf{D})}

Unghiurile de la baza mică sunt egale.

Folosește-o când trapezul are laturile neparalele egale: unghiurile de la aceeași bază sunt egale.

Proprietățile trapezului isoscel

Când o folosesc?

Când trapezul are laturile neparalele egale: unghiurile de la aceeași bază sunt egale.

Laturile neparalele sunt egale, unghiurile de la aceeași bază sunt egale, iar diagonalele sunt egale: AC = BD.

Desen
Trapez isoscelABCD
Bazele AB și DC sunt paralele; laturile neparalele AD și BC sunt congruente.
Exemplu

Știm:m(\sphericalangle \mathrm{A}) = 65^\circ

m(\sphericalangle \mathrm{B}) = m(\sphericalangle \mathrm{A}) = 65^\circ
m(\sphericalangle \mathrm{C}) = m(\sphericalangle \mathrm{D}) = 180^\circ - 65^\circ = 115^\circ

Cercul

8 formule
Ține minte!
Cercul

Lungimea cercului

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{L}} = 2\pi {\htmlClass{fv fv-2}{r}} = \pi {\htmlClass{fv fv-3}{d}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{L}}
lungimea cercului
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{r}}
raza
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{d}}
diametrul, d = 2r

Folosește-o când calculezi lungimea cercului, adică lungimea conturului său.

Lungimea cercului

Când o folosesc?

Când calculezi lungimea cercului, adică lungimea conturului său.

Desen
Cercul de rază rrOAB
Lungimea cercului este lungimea conturului lui; diametrul AB are lungimea d = 2r.
Exemplu

Știm:r = 5

L = 2\pi \cdot 5
= 10\pi
Ține minte!
Cercul

Aria discului

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{A}} = \pi {\htmlClass{fv fv-2}{r}}^2}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A}}
aria discului
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{r}}
raza

Folosește-o când calculezi aria discului, adică suprafața din interiorul cercului.

Aria discului

Când o folosesc?

Când calculezi aria discului, adică suprafața din interiorul cercului.

Desen
Discul de rază rrOA
Discul este toată suprafața din interiorul cercului; aria lui depinde doar de rază.
Exemplu

Știm:r = 3

A = \pi \cdot 3^2
= 9\pi
Cercul

Unghiul înscris în cerc

\boldsymbol{m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{AMB}}}) = \frac{m({\htmlClass{fv fv-2}{\sphericalangle \mathbf{AOB}}})}{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{AMB}}}
unghiul înscris, cu vârful pe cerc
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{\sphericalangle \mathbf{AOB}}}
unghiul la centru, cu vârful în centrul cercului

Folosește-o când un unghi are vârful pe cerc și cuprinde între laturi același arc ca un unghi la centru.

Unghiul înscris în cerc

Când o folosesc?

Când un unghi are vârful pe cerc și cuprinde între laturi același arc ca un unghi la centru.

Unghiul înscris este jumătate din unghiul la centru corespunzător.

Desen
Unghiul înscris și unghiul la centru60°120°OABM
Unghiul înscris AMB (vârful pe cerc) este jumătate din unghiul la centru AOB, care cuprinde același arc: 60° = 120° : 2.
Exemplu
m(\sphericalangle \mathrm{AMB}) = \frac{80^\circ}{2}
= 40^\circ
Cercul

Aria sectorului de cerc

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{A_{sector}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{\alpha}}}{360^\circ} \cdot \pi {\htmlClass{fv fv-3}{r}}^2}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A_{sector}}}
aria sectorului de cerc
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{\alpha}}
unghiul la centru al sectorului
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{r}}
raza

Folosește-o când calculezi aria unei porțiuni din disc cuprinse între două raze.

Aria sectorului de cerc

Când o folosesc?

Când calculezi aria unei porțiuni din disc cuprinse între două raze.

Desen
Sectorul de cercαrOAB
Sectorul colorat are unghiul la centru de 90°, adică 90/360 = un sfert din disc.
Exemplu

Știm:\alpha = 90^\circ, r = 2

A_{sector} = \frac{90^\circ}{360^\circ} \cdot \pi \cdot 2^2
= \frac{1}{4} \cdot 4\pi = \pi
Cercul

Suma unghiurilor unui poligon convex

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{S}} = ({\htmlClass{fv fv-2}{n}}-2) \cdot 180^\circ}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{S}}
suma măsurilor unghiurilor
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{n}}
numărul de laturi

Folosește-o când calculezi suma măsurilor unghiurilor unui poligon convex, de exemplu a unui pentagon.

Suma unghiurilor unui poligon convex

Când o folosesc?

Când calculezi suma măsurilor unghiurilor unui poligon convex, de exemplu a unui pentagon.

Desen
Pentagonul împărțit în triunghiuriABCDE
Diagonalele din vârful A împart pentagonul (n = 5) în n − 2 = 3 triunghiuri: S = 3 · 180° = 540°.
Exemplu
S = (5 - 2) \cdot 180^\circ
= 3 \cdot 180^\circ = 540^\circ
Cercul

Măsura unghiului unui poligon regulat

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{u}} = \frac{({\htmlClass{fv fv-2}{n}}-2) \cdot 180^\circ}{{\htmlClass{fv fv-2}{n}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{u}}
măsura unui unghi al poligonului
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{n}}
numărul de laturi

Folosește-o când poligonul are toate laturile și toate unghiurile egale.

Măsura unghiului unui poligon regulat

Când o folosesc?

Când poligonul are toate laturile și toate unghiurile egale.

Desen
Hexagonul regulat120°ABCDEF
Hexagonul regulat (n = 6) are toate laturile și toate unghiurile egale: fiecare unghi are 720° : 6 = 120°.
Exemplu
u = \frac{(6 - 2) \cdot 180^\circ}{6}
= \frac{720^\circ}{6} = 120^\circ
Cercul

Unghiul la centru

\boldsymbol{m({\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{AOB}}}) = m(\text{arcul } {\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{AB}}})}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\sphericalangle \mathbf{AOB}}}
unghiul la centru, cu vârful în centrul O
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{AB}}}
arcul cuprins între laturile unghiului

Folosește-o când afli măsura unui arc din unghiul la centru care îl cuprinde, sau invers.

Unghiul la centru

Când o folosesc?

Când afli măsura unui arc din unghiul la centru care îl cuprinde, sau invers.

Unghiul la centru are vârful în centrul cercului; măsura lui este egală cu măsura arcului cuprins între laturi.

Desen
Unghiul la centru100°OAB
Unghiul AOB, cu vârful în centrul O, și arcul AB cuprins între laturile lui au aceeași măsură: 100°.
Exemplu

Știm:m(\sphericalangle \mathrm{AOB}) = 100^\circ

m(\text{arcul } \mathrm{AB}) = m(\sphericalangle \mathrm{AOB})
m(\text{arcul } \mathrm{AB}) = 100^\circ
Cercul

Teorema ciocului de cioară

Din punctul P, exterior cercului de centru O, se duc tangentele PA și PB.

Tangentele \displaystyle \boldsymbol{\mathbf{PA} = \mathbf{PB}}

Segmentele tangente duse din același punct sunt egale.

Bisectoarea \displaystyle \boldsymbol{m(\sphericalangle \mathbf{APO}) = m(\sphericalangle \mathbf{BPO})}

PO este bisectoarea unghiului APB.

Folosește-o când din același punct exterior se duc două tangente la un cerc.

Teorema ciocului de cioară

Când o folosesc?

Când din același punct exterior se duc două tangente la un cerc.

Din punctul P, exterior cercului de centru O, se duc tangentele PA și PB: segmentele tangente sunt egale, iar PO este bisectoarea unghiului APB.

Desen
Tangentele dintr-un punct exterior30°30°OPAB
PA și PB sunt tangente la cerc (perpendiculare pe raze): PA = PB, iar PO este bisectoarea unghiului APB.
Exemplu

Știm:m(\sphericalangle \mathrm{APB}) = 60^\circ, \mathrm{PA} = 5

\mathrm{PB} = \mathrm{PA} = 5
m(\sphericalangle \mathrm{APO}) = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

Asemănarea triunghiurilor

2 formule
Asemănarea triunghiurilor

Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea

\boldsymbol{\frac{{\htmlClass{fv fv-1}{A_1}}}{{\htmlClass{fv fv-1}{A_2}}} = {\htmlClass{fv fv-2}{k}}^2}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{A_1},\ \htmlClass{fv fv-1}{A_2}}
ariile celor două triunghiuri
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{k}}
raportul de asemănare

Folosește-o când două triunghiuri sunt asemenea și cunoști raportul de asemănare.

Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea

Când o folosesc?

Când două triunghiuri sunt asemenea și cunoști raportul de asemănare.

Raportul perimetrelor este \(k\), raportul ariilor este \(k^2\).

Desen
Două triunghiuri asemeneaABCA'B'C'
Laturile triunghiului A′B′C′ sunt de 2 ori mai lungi (k = 2), iar aria lui este de 4 ori mai mare (k² = 4).
Exemplu
k = 3
\frac{A_1}{A_2} = 3^2 = 9
Ține minte!
Asemănarea triunghiurilor

Teorema lui Thales

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{DE}}} \parallel {\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{BC}}} \Rightarrow \frac{{\htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{AD}}}}{{\htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{DB}}}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-4}{\mathbf{AE}}}}{{\htmlClass{fv fv-4}{\mathbf{EC}}}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\mathbf{DE}}}
paralela la BC, cu D pe AB și E pe AC
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{\mathbf{BC}}}
latura triunghiului
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{AD}},\ \htmlClass{fv fv-3}{\mathbf{DB}}}
segmentele de pe AB
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-4}{\mathbf{AE}},\ \htmlClass{fv fv-4}{\mathbf{EC}}}
segmentele de pe AC

Folosește-o când într-un triunghi o dreaptă este paralelă cu o latură și afli un segment de pe celelalte două laturi.

Teorema lui Thales

Când o folosesc?

Când într-un triunghi o dreaptă este paralelă cu o latură și afli un segment de pe celelalte două laturi.

O paralelă la o latură a unui triunghi determină pe celelalte două laturi segmente proporționale. Reciproca: dacă segmentele sunt proporționale, dreptele sunt paralele.

Desen
Teorema lui ThalesABCDE
În triunghiul ABC, punctele D și E sunt pe laturile AB și AC, iar DE este paralelă cu BC.
Exemplu

Știm:\mathrm{AD} = 3, \mathrm{DB} = 6, \mathrm{AE} = 4

\frac{3}{6} = \frac{4}{\mathrm{EC}}
\mathrm{EC} = \frac{4 \cdot 6}{3} = 8

Relații metrice în triunghiul dreptunghic

8 formule · 1 figură
Ține minte!
Relații metrice în triunghiul dreptunghic

Teorema lui Pitagora

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{c_1}}^2 + {\htmlClass{fv fv-1}{c_2}}^2 = {\htmlClass{fv fv-2}{i}}^2}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{c_1},\ \htmlClass{fv fv-1}{c_2}}
catetele, laturile care formează unghiul drept
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{i}}
ipotenuza, latura opusă unghiului drept

Folosește-o: Într-un triunghi dreptunghic, când cunoști două laturi și o afli pe a treia.

Teorema lui Pitagora

Când o folosesc?

Într-un triunghi dreptunghic, când cunoști două laturi și o afli pe a treia.

Într-un triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei.

Desen
Triunghi dreptunghicABC
Catetele AB și AC, ipotenuza BC.
Exemplu

Știm:c_1 = 3, c_2 = 4

i^2 = 3^2 + 4^2 = 9 + 16 = 25
i = \sqrt{25} = 5
Ține minte!
Relații metrice în triunghiul dreptunghic

Teorema catetei

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{c}}^2 = {\htmlClass{fv fv-2}{i}} \cdot {\htmlClass{fv fv-3}{p}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{c}}
cateta
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{i}}
ipotenuza
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{p}}
proiecția catetei pe ipotenuză

Folosește-o: În triunghiul dreptunghic, când cunoști ipotenuza și proiecția unei catete pe ea.

Teorema catetei

Când o folosesc?

În triunghiul dreptunghic, când cunoști ipotenuza și proiecția unei catete pe ea.

Pătratul catetei este egal cu produsul dintre ipotenuză și proiecția catetei pe ipotenuză.

Desen
Cateta și proiecția eicpi = BCBCAD
Cateta c = AB, ipotenuza i = BC și proiecția catetei pe ipotenuză p = BD: c² = i · p.
Exemplu

Știm:i = 25, p = 9

c^2 = 25 \cdot 9 = 225
c = \sqrt{225} = 15
Ține minte!
Relații metrice în triunghiul dreptunghic

Teorema înălțimii

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{h}}^2 = {\htmlClass{fv fv-2}{p_1}} \cdot {\htmlClass{fv fv-2}{p_2}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{h}}
înălțimea dusă din unghiul drept
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{p_1},\ \htmlClass{fv fv-2}{p_2}}
proiecțiile catetelor pe ipotenuză

Folosește-o: În triunghiul dreptunghic, când cunoști cele două segmente în care înălțimea împarte ipotenuza.

Teorema înălțimii

Când o folosesc?

În triunghiul dreptunghic, când cunoști cele două segmente în care înălțimea împarte ipotenuza.

Pătratul înălțimii este produsul proiecțiilor catetelor pe ipotenuză.

Desen
Înălțimea și proiecțiile catetelorhp₁p₂BCAD
Înălțimea h = AD împarte ipotenuza în proiecțiile p₁ = BD și p₂ = DC: h² = p₁ · p₂.
Exemplu

Știm:p_1 = 9, p_2 = 16

h^2 = 9 \cdot 16 = 144
h = \sqrt{144} = 12
Relații metrice în triunghiul dreptunghic

Teorema medianei în triunghiul dreptunghic

\boldsymbol{{\htmlClass{fv fv-1}{m}} = \frac{{\htmlClass{fv fv-2}{i}}}{2}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{m}}
mediana dusă din vârful unghiului drept
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{i}}
ipotenuza

Folosește-o: În triunghiul dreptunghic, când calculezi mediana dusă din vârful unghiului drept.

Teorema medianei în triunghiul dreptunghic

Când o folosesc?

În triunghiul dreptunghic, când calculezi mediana dusă din vârful unghiului drept.

Mediana dusă din vârful unghiului drept este egală cu jumătate din ipotenuză.

Desen
Mediana din unghiul dreptBCAM
M este mijlocul ipotenuzei BC, iar mediana AM este egală cu BM și cu MC: AM = BC/2.
Exemplu

Știm:i = 10

m = \frac{10}{2}
= 5
Ține minte!
Relații metrice în triunghiul dreptunghic

Sinusul unui unghi ascuțit

\boldsymbol{\sin {\htmlClass{fv fv-1}{\alpha}} = \frac{\text{cateta opusă}}{\text{ipotenuza}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\alpha}}
unghiul ascuțit din triunghiul dreptunghic

Folosește-o când cunoști un unghi ascuțit și ipotenuza și afli cateta opusă unghiului, sau invers.

Sinusul unui unghi ascuțit

Când o folosesc?

Când cunoști un unghi ascuțit și ipotenuza și afli cateta opusă unghiului, sau invers.

Desen
Sinusul unghiului ααcateta opusăipotenuzaABC
Pentru unghiul α: cateta opusă AB = 3, ipotenuza BC = 5, deci sin α = 3/5.
Exemplu

Știm:\text{cateta opusă} = 3, \text{ipotenuza} = 5

\sin \alpha = \frac{3}{5}
= 0{,}6
Ține minte!
Relații metrice în triunghiul dreptunghic

Cosinusul unui unghi ascuțit

\boldsymbol{\cos {\htmlClass{fv fv-1}{\alpha}} = \frac{\text{cateta alăturată}}{\text{ipotenuza}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\alpha}}
unghiul ascuțit din triunghiul dreptunghic

Folosește-o când cunoști un unghi ascuțit și ipotenuza și afli cateta alăturată unghiului, sau invers.

Cosinusul unui unghi ascuțit

Când o folosesc?

Când cunoști un unghi ascuțit și ipotenuza și afli cateta alăturată unghiului, sau invers.

Desen
Cosinusul unghiului ααcateta alăturatăipotenuzaABC
Pentru unghiul α: cateta alăturată AC = 4, ipotenuza BC = 5, deci cos α = 4/5.
Exemplu

Știm:\text{cateta alăturată} = 4, \text{ipotenuza} = 5

\cos \alpha = \frac{4}{5}
= 0{,}8
Ține minte!
Relații metrice în triunghiul dreptunghic

Tangenta unui unghi ascuțit

\boldsymbol{\operatorname{tg} {\htmlClass{fv fv-1}{\alpha}} = \frac{\sin {\htmlClass{fv fv-1}{\alpha}}}{\cos {\htmlClass{fv fv-1}{\alpha}}} = \frac{\text{cateta opusă}}{\text{cateta alăturată}}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\alpha}}
unghiul ascuțit din triunghiul dreptunghic

Folosește-o când lucrezi cu cele două catete, fără ipotenuză.

Tangenta unui unghi ascuțit

Când o folosesc?

Când lucrezi cu cele două catete, fără ipotenuză.

Desen
Tangenta unghiului ααcateta opusăcateta alăturatăABC
Pentru unghiul α: cateta opusă AB = 3, cateta alăturată AC = 4, deci tg α = 3/4.
Exemplu

Știm:\text{cateta opusă} = 3, \text{cateta alăturată} = 4

\operatorname{tg} \alpha = \frac{3}{4}
= 0{,}75
Ține minte!
Relații metrice în triunghiul dreptunghic

Valorile funcțiilor trigonometrice pentru 30°, 45° și 60°

\boldsymbol{\begin{array}{c|c|c|c} & 30^\circ & 45^\circ & 60^\circ \\[4pt] \hline {\htmlClass{fv fv-1}{\sin}} & \dfrac{1}{2} & \dfrac{\sqrt{2}}{2} & \dfrac{\sqrt{3}}{2} \\[10pt] {\htmlClass{fv fv-2}{\cos}} & \dfrac{\sqrt{3}}{2} & \dfrac{\sqrt{2}}{2} & \dfrac{1}{2} \\[10pt] {\htmlClass{fv fv-3}{\operatorname{tg}}} & \dfrac{\sqrt{3}}{3} & 1 & \sqrt{3} \\[10pt] {\htmlClass{fv fv-4}{\operatorname{ctg}}} & \sqrt{3} & 1 & \dfrac{\sqrt{3}}{3} \end{array}}
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-1}{\sin}}
sinusul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-2}{\cos}}
cosinusul
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-3}{\operatorname{tg}}}
tangenta
\boldsymbol{\htmlClass{fv fv-4}{\operatorname{ctg}}}
cotangenta

Folosește-o când rezolvi un triunghi dreptunghic care are un unghi de 30°, 45° sau 60°.

Valorile funcțiilor trigonometrice pentru 30°, 45° și 60°

Când o folosesc?

Când rezolvi un triunghi dreptunghic care are un unghi de 30°, 45° sau 60°.

sin 30° = cos 60° și sin 60° = cos 30°, iar tg și ctg aceluiași unghi au produsul 1.

Desen
Triunghiurile din care se citesc valorile30°60°45°√31211√2
Stânga: unghiurile de 30° și 60°, cu laturile 1, √3 și 2. Dreapta: unghiul de 45°, cu catetele 1 și ipotenuza √2. De exemplu, sin 30° = 1/2 și tg 45° = 1/1 = 1.
Exemplu

Știm:m(\sphericalangle \mathrm{A}) = 90^\circ, m(\sphericalangle \mathrm{B}) = 30^\circ, \mathrm{BC} = 10

\mathrm{AC} = \mathrm{BC} \cdot \sin 30^\circ = 10 \cdot \frac{1}{2}
\mathrm{AC} = 5
Figură

Proiecțiile catetelor pe ipotenuză

Proiecțiile catetelor pe ipotenuzăABCD
În triunghiul dreptunghic ABC, înălțimea AD cade pe ipotenuza BC în punctul D.

Ups! Nu am găsit formula asta.

Încearcă alt cuvânt, de exemplu „arie”, „volum” sau „putere”, ori caută în toate clasele.

Am găsit-o în altă clasă:

Caută în toate clasele

Formula nu e în filtrele alese.

Căutarea ta are rezultate în celelalte formule ale clasei. Scoate filtrele ca să le vezi.

Recapitulare Clasa a VII-a

Parcurge formulele „Ține minte!” și testează ce ai reținut.

23 formule „Ține minte!”

Testează ce ai reținut